Mănăstirea Căluiu

Lucrările de zidărie ale Mănăstirii Căluiu au început în anul 1515 în timpul Voievodului Neagoe Basarab (1512-1521). Primii ctitori au fost: Vlad Banul – bunicul fraților Buzești, Dumitru Pârcălabul și Balica Spătarul.

După un timp, lucrările de zidărie a fost reluate către sfârșitul veacului al XVI-lea de către frații Buzești: Radu – Mare Clucer, Preda – Mare Ban și Stroe – Mare Stolnic și terminate în anul 1588, așa cum rezultă din pisania Mănăstirii Căluiu, dăltuită în piatră: ”Noi am văzut acest loc sfânt cum este neterminat, pentru aceea noi ne-am trudit și am înfăptuit acest sfânt hram și l-am înfrumusețat…în zilele binecinstitorului…Ion Mihnea Voievod, fiul marelui și preabunului Alexandru Voievod. S-a început în luna aprilie 20 și s-a săvârșit în luna iulie 8 în anul 1588”.

Lucrările de pictare au fost încredințate unei echipe de meșteri autohtoni în fruntea căreia s-a aflat Mina Zugravul, agentul diplomatic al lui Mihai Viteazul, ce fusese trimis în anul 1600 la Veneția, de unde urma să procure și o cantitate însemnată de culori. În anul 1834, biserica a fost repictată de către postelnicul Barbu Coșoveanu Zugravu.

Fresca de la Căluiu ne oferă un tablou votiv al Buzeștilor (pronaos), chipul Doamnei Stancaa doua soție a lui Mihai Viteazul, cu fiul ei Pătrașcu Voievod (pronaos); Florica – fiica lui Mihai căsătorită cu un nepot al Buzeștilor; Preda Postelnicul din Greci-Olt (pronaos); jupânița Stanca, soția lui Radu Buzescu (pronaos); jupânița Cătălina, soția lui Preda Buzescu (pronaos); jupânița Sima, soția lui Sima Buzescu (pronaos).

Frații Buzești s-au destins în mod deosebit în timpul campaniilor purtate de către Mihai Viteazul împotriva armatelor otomane pentru apărarea independenței țării românești. Aceștia au participat activ la viața statului impunându-se în anumite momente ca forță politică de seamă a clasei boierești.

Mănăstirea Căluiu a fost folosită de-a lungul veacurilor și ca necropolă a familiei Buzeștilor: Preda Buzescu – mare ban în Craiova, înhumat în decembrie 1608 (pronaos în colțul N-V); Stanca – jupânița lui Radu Buzescu, înmormântată în februarie 1590 (pronaos S-V); Radu Buzescu – mare clucer, înhumat în ianuarie 1610 (pronaos S-V).

Deși este situată într-o zonă mai îndepărtată de importantele drumuri comerciale care străbăteau țara, mănăstirea Căluiu a avut totuși de suferit, ca și alte monumente, de pe urma incursiunilor oștirilor străine precum și din cauza cutremurelor, incendiilor și în special nepăsării îngrijitorilor ei.


Locație: Gura Căluiu, jud. Olt.

– Din Craiova, cu mașina personală, am făcut aproximativ 50min.

Mănăstirea nu se poate vizita decât la exterior. Aceasta se află în renovare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s