Biserica Olari

Curtea de Argeș este efectiv un oraș construit pe repere istorice. Iar aceste repere istorice se văd la orice pas, la orice colț și pe aproape orice edificiu din urbea argeșeană.

Situată în vestitul cartier de odinioară al olarilor, Biserica Olari este un monument cu aspect rustic, cuprinzînd variate elemente de arhitectură din lemn şi zidărie îmbinate original. A fost zidită în secolul al XVII-lea prin strădaniile monarhiei Salomia.

Planul construcţiei, diferit de cel al arhitecturii munteneşti – cu turn-clopotniţă lipit de corpul principal al clădirii – ne aminteşte de unele ctitorii moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare. Se remarcă faptul că în cazul frescelor din interior, tabloul intitulat ”Moartea” este reprezentat ca o forţă ce reglează echilibrul universal, acest tip de reprezentare scenică fiind unic în România şi printre puţinele din lume.

Privită din exterior, biserica surprinde prin armonia proporţiilor. Acoperită cu şindrilă, are la partea superioară a faţadelor o bogată ornamentaţie pictată, realizată de un talentat meşter anonim. O scară exterioară din lemn, acoperită de o streaşină, duce în camera clopotelor. Pictura se remarcă prin variatul său colorit şi prin plastica exprimării.

Cu prilejul lucrărilor de restaurare din 1967-1968 au fost scoase la lumină temeliile unei construcţii din secolul al XV-lea, sprijinită pe piloni de lemn, precum şi un bogat material arheologic (ceramică şi monede din secolele XV–XVI), pe baza căruia a fost datat edificiul.

Monumental aminteşte de o veche îndeletnicire a oamenilor acestor locuri. Din cele mai vechi timpuri, poate chiar din vremea când era cetate de scaun, localitatea a fost cunoscută ca un mare centru de ceramică. Producţia vaselor mâl, unele de formă amforoidală, decorate cu brâie în relief, cu linii perpendiculare, orizontale sau verticale şi motive zoomorfe, ulcioarele mari (cu două mânere) sau cele mici (cu mâner şi gură lată) şi, mai ales, ulcioarele de nuntă, smălţuite într-o nuanţă de verde închis şi bogat ornamentate, dovedesc o veche tradiţie a acestui meşteşug; el a fost transmis meşterilor de azi care continuă această tradiţie în ateliere particulare sau în cadrul cooperativei meşteşugăreşti, unde sunt lucrate frumoasele ulcioare cu bumbi reliefaţi, vasele mari cu brâuri sau cănile şi străchinile smălţuite şi ornamentate cu motive specifice locului.

Sursă text, aici.

Locație: Strada Cuza Vodă, nr. 134, Curtea de Argeş

– Din București, cu mașina personală, am făcut aproximativ 2h. 3 lei costă vizitarea acesteia la interior.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s