Moldova (în engleză Moldavia, în germană Moldau, în franceză Moldavie, în rusă Молдавия, Молдова, în turcă Boğdan, în poloneză Mołdawia) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei. În prezent, arealul este împărțit între România, Republica Moldova și Ucraina.
- Geografia
Suprafața cumulată a acestor teritorii (în limitele administrative actuale) este de 86.783 km², dintre care 35.806 km² în România (cele 8 județe ale Moldovei Occidentale cuprinzând Bucovina de Sud), 29.680 km² în Republica Moldova (partea din dreapta Nistrului cunoscută și ca Basarabia) și 21.297 km² în Ucraina (regiunea Cernăuți cuprinzând Bucovina de Nord, ținutul Herței și ținutul Hotinului, și cele 9 raioane din Bugeac). În sensul acelor de ceasornic, Moldova se învecinează la vest cu Transilvania și Maramureșul, la nord-vest cu Galiția, la nord și nord-est cu Podolia, la est cu Edisanul, la sud-est cu Marea Neagră, iar la sud cu Dobrogea și Muntenia.
2. Istoria
În antichitate, teritoriul Moldovei era locuit de daci, care mai apoi au fost cuceriți de romani. Deși teritoriul viitoarei Moldove nu a fost ocupat de romani, cu excepția regiunilor de sud, procesul de romanizare s-a realizat datorită legăturilor economice dintre dacii romanizați și dacii liberi. După retragerea romană contactul dintre noua populație romanizată cu dacii liberi s-a intensificat accelerând procesul de romanizare și fomarea poporului român. Totuși teritoriul a fost puternic afectat de invazia goților, hunilor, gepizilor, avarilor, slavilor, tătarilor, ceea ce a marcat istoria Moldovei din secolele IV – XII. În secolul al XIII-lea este întemeiată Țara Moldovei care în secolul următor se află sub influența politică a Regatului Ungar, Regatului Polonez și Imperiului Otoman. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord-vest a Moldovei (denumită ulterior Bucovina), Imperiului Habsburgic, iar în 1812, în urma războiului ruso-turc din 1806-1812, partea de est, teritoriul interfluviului Prut – Nistru, este anexat de Imperiul Rus, fomând o nouă gubernie cu denumirea de Basarabia. În 1859 Principatul Moldovei se unește cu Țara Românească într-un singur stat, numit ulterior România. Basarabia se unește cu România în 1918, dar este cedată Uniunii Sovietice în 1940, pentru a constitui, împreună cu RASSM, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Această republică își declară independența la 27 august 1991 cu numele Republica Moldova.
3. Organizarea administrativă
Astăzi, regiunea Moldova din România se întinde pe o suprafață de 35.806 km² (reprezentând 39,5% din cei 90.669 km² ai întregii regiuni istorice), fiind acoperită de următoarele opt județe :
- Iași
- Vaslui
- Galați
- Botoșani (fără localitățile Sinăuți, Rogojești și Cândești, care fac parte din Bucovina)
- Neamț (fără localitățile Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei și Dămuc, care fac parte din Ardeal)
- Bacău (fără localitățile Ghimeș-Făget și Poiana Sărată, care fac parte din Ardeal)
- Vrancea (fără localitățile de la sud de râul Milcov, care fac parte din Muntenia)
- Suceava (doar sudul și estul județului, împreună cu orașul Fălticeni).
4. Bibliografie
- Istoria românilor (Ediția I) – Cap. „Adevărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei”în , Nicolae Iorga, București, 1936-1939
- Nicolae Chetraru, Din istoria arheologiei Moldovei, ed. Știința, Chișinău 1994, ISBN 5-376-01636-6.
- Regiunile de cooperare transfronatalieră, surse de stabilitate sau conflict ?, Nicolae Popa, Geopolitica, Anul IV, nr. 20 (4 / 2006), p. 25
- Victor Spinei, Realități etnice și politice în Moldova meridională în secolele X-XIII : români și turanici, ed. Junimea, Iași 1985.
- Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- Gheorghe Postică, Civilizația veche românească din Moldova, ed. Știința, Chișinău 1995, ISBN 5-376-01634-X.