Balaurii mei,
De-a lungul veacurilor, zeci de civilizații au dăinut pe aceste meleaguri lăsând în urma lor obiecte de cult, obiecte religioase și bijuterii care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. O parte din acestea au fost descoperite, altele încă zac acolo în străfundurile pământului. Dar toate, absolut toate, fac parte din tezaurul istoric al României.
*
Un tezaur care astăzi vorbește despre un tărâm al legendelor. Despre un pământ ancestral, asiduu încercat și lovit de toate urgiile istoriei. Din puzderia de legende locale despre comori, multe sunt parțial adevarate întrucât ele s-au propagat din gură în gură primind totodată și multe alterări ale detaliilor originare.
*
S-a întrebat vreodată cineva cum de se face că, la noi în țară, s-au descoperit și se tot descoperă, în continuu, tot felul de tezaure și valoroase artefacte? Răspunsul e simplu: acest pămânT a fost, dintotdeauna, la răscrucea zbuciumului istoriei. Perșii, Tracii, Dacii, Romanii, Grecii, popoarele migratoare precum hunii, gepizii, avarii, slavii și mai târziu Otomanii sau Rușii, cu toții și-au lăsat amprente de aur, argint și alte artefacte prețioase în urma războaielor de cucerire pe care le-au dus sau a teritoriilor pe care le-au stăpănit.
*
Astăzi, acest tezaur al României, atât cât de mult a fost el scos la suprafață, se poate vizita în instituții acreditate precum muzee, expoziții de artă, case memoriale etc.
*
Tezaurul de la Peretu, tezaurul de la Moigrad, coiful princiar getic din aur de la Coţofeneşti, coroana regilor Carol I şi Ferdinand I, coroanele reginelor Elisabeta şi Maria etc. toate acestea vor fi aici sub formă de colecție virtuală pentru voi, balaurii mei.
*
În următoarele zile aici veți citi despre aceste exponate. Aici veți privi fotografii cu aceste obiecte de o importanță majoră. Aici, împreună cu mine, veți face o plimbare virtuală prin sala TEZAURULUI ISTORIC AL ROMÂNIEI!
Să auzim de bine! 🙂
Construită la finele anului 1790, Mãnãstirea Chiajna n-a apucat să fie sfințită şi nici slujbe nu s-au ținut aici pentru că turcii, crezând că este o cetate, au bombardat-o şi incendiat-o până când a dispărut tot din ea. La final, ca sa fie treaba bună, au aruncat clopotele în râul Dâmbovița. 🤦♂️
*
#romania🇹🇩 #romaniamagica🇷🇴 #ig_romania #igromania #romaniateiubesc #promovezromania🇹🇩 #romaniameafrumoasa #romanianpics #discoverromania #pemeleaguriromânești #exploreromania #magicromania #visitromania🇷🇴 #romaniaascunsa #trueromania #weroamromania #visualromania #monastery #bucharest #discoverbucharest #history #bucharestromania #bucharestlife #taracubalauri #intaraincaremamnascut #balauru
”Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman și a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere: lucruri pentru care el a fost mult timp un potrivnic de temut.” – Dio Cassius, în ”Istorii”, volumele în care a descris războaiele daco-romane.
*
#romania🇹🇩 #romaniamagica🇷🇴 #ig_romania #igromania #romaniateiubesc #promovezromania🇹🇩 #romaniameafrumoasa #romanianpics #discoverromania #pemeleaguriromânești #exploreromania #magicromania #visitromania🇷🇴 #romaniaascunsa #trueromania #weroamromania #visualromania #decebalstatue #decebal #history #decebalusrex #daciankingdom #mehedinti #taracubalauri #intaraincaremamnascut #balauru
Pentru cei care ați vizitat Sarmizegetusa Regia (cea regească), inima Daciei, probabil v-ați întrebat la un moment dat…oare cât de mare a fost această cetate? Cât de complexă era? Ce suprafața avea?
*
Astăzi, după aproape 1900 de ani de la asediul capitalei Regatului Dac, este foarte greu de apreciat dimensiunile acesteia, iar asta și din cauza faptului că romanii au distrus-o cu totul imediat după cucerire sau, conform altor surse istorice, dacii au distrus capitala lor în timp ce se retrăgeau în fața legiunilor care avansau. Știm doar că a fost construită pe vârful unei stânci la 1.200 m altitudine, avea suprafața de aproximativ 30.000 m² iar zidurile de apărare erau de 3 m grosime cu o înălțime de aproximativ 4 – 5 m.
*
Singura înregistrare istorică a asediului de la Sarmizegetusa și implicit a stilului arhitectural al cetății este Columna lui Traian, care este totuși o sursă controversată, aceasta fiind în primul rând o operă edilitar-artistică.
*
Răsfoind internetul în lung și-n lat, am găsit o lucrare ștințiifică semnată de Teohari Antonescu, arheolog și istoric român, în care sunt prezentate diferite planșe printre care și Sarmizegetusa. Acesta a luat în considerare cercetările arheologice de la Sarmizegetusa dar și imaginile cu asediul cetății ce se regăsesc pe Columna lui Traian construind astfel o machetă în care a încercat să prezinte fortăreața lui Decebal așa cum ar fi arătat în realitate. Munca depusă de acest om, așa cum se poate vedea în imaginea atașată, a fost una incredibilă.
*
Imaginea nu-mi aparține, sursa ei fiind menționată într-un articol de pe blogul meu (http://bit.do/fkb24). Dar pasiunea pe care o am cu referire la istoria neamului nostru, m-a îndemnat să împărtășesc cu voi astfel de comori ce se regăsesc cu greu în mediul online, și care au tendința de stârni curiozitate chiar și celui mai puțin interesat de astfel de lucruri.
*
Sarmizegetusa a fost mare, din orice punct de vedere. Mergeți să o vizitați! 🙂
#romania🇹🇩 #sarmizegetusa #archeology #history #fortress #dacian #decebal
