BANAT

Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.

  1. Geografia

Granițele naturale ale Banatului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea și masivele Poiana-Ruscă și Retezat.

Relieful Banatului este foarte divers: începând din vest, spre est, formele de relief se succed în trepte: câmpia joasă, câmpia înaltă, dealurile și, în final munții.

Unele masivele muntoase bănățene constituie ramura vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, Munții Țarcucu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806 m) precum și Munții Cernei cu vârful Poiana Mare (1363 m).
Munții Poiana Ruscă (1.359 m) și Munții Banatului cu diviziunile Semenic (1.447 m), Aninei, Dognecei, Almăjului și Locvei fac parte din Carpații Occidentali.

2. Istoria

În evul mediu, pe teritoriul Banatului a existat o formațiune politică cu centrul la Morisena (astăzi Cenad). Cei mai cunoscuți voievozi au fost Glad, care a dus lupte împotriva nomazilor maghiari, cu armate formate din români, pecenegi și bulgari, Ahtum și Chanadinus, strănepoții lui Glad, care s-au luptat între ei. În perioada dominației Coroanei Maghiare au fost numite „banaturi” toate comitatele de graniță, conduse de un ban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sabăț. Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat” de Timișoara. Inițial, numele regiunii Banat se leagă de (Turnu) Severin, Banatul de Severin și de succesorii istorici ai acestuia Banatul de Lugoj-Caransebeș, și Banatul de Timișoara, formațiuni politice, militare și administrative cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman. La originea Banatului românesc actual, Banatul de Severin a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) incă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele Țaratului româno-bulgar pentru paza graniței Regatului maghiar și restabilirea influenței Bisericii latine în regiune. În această perioadă, sunt pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc 1365.

Prima atestare documentară a numelui Banatvs Timisvariensis Pars se găsește în Harta Trans-Tisiensis întocmită cel mai probabil în toamna anului 1685. Pentru români, regiunea a mai fost cunoscută și sub denumirea de Temișana.

3. Organizarea administrativă

Teritoriul istoric al Banatului românesc este, astăzi, împărțit astfel:

  • Județul Timiș
  • Județul Caraș-Severin, fără localitățile Bucova, Cornișoru, Bouțarii de jos și Bouțarii de sus și Preveciori.
  • Județul Arad, doar partea de la sud de Mureș.
  • Județul Mehedinți, numai vestul județului: Baia Nouă, Dubova, Eibenthal, Eșelnița, Orșova și Svinița. Alte câteva sate din zonă au dispărut sub apele lacului de acumulare Porțile de Fier.
  • Județul Hunedoara, numai localitățile Sălciva și Pojoga.

4. Bibliografie

  • Some Basic Info on Banat – pe site-ul genealogy.ro
  • Banat Denomination’s – pe site-ul genealogy.ro
  • Vasile Docea, A la recherche du Banat disparu, în Le Banat: Un Eldorado aux confins, Université de Paris-Sorbonne (Paris IV), 2007, p. 53-63
  • Feneșan, Costin – Administrație și fiscalitate în Banatul imperial 1716 – 1778, Editura de Vest, Timișoara, 1997, pag. 78-79
  • Hașdeu, B.P. – Românii bănățeni din punctul de vedere al conservatorismului dialectal și teritorial, București 1896, de la Universitatea București, 2005
  • Hațegan, Ioan –Banatul
  • Hațegan, Ioan – Habitat și populație în Banat (secolele XI-XX), editura Mirton, Timișoara, 2003, pag. 8 – 11
  • http://istoriabanatului.wordpress.com/
  • Madgearu, Alexandru – Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al UngarieiBanatica, Reșița, 12, 1993, 2, p. 5-12
  • Madgearu, Alexandru – Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998, p. 191-207
  • Mărculeț Ioan, Mărculeț Cătălina, Mărculeț Vasile, Observații privind credincioșii greco-catolici în cadrul structurii confesionale a populației din Banat (1930-2002), Viața Creștină nr. 6 (316), p. 20-21, Cluj-Napoca, 2005.
  • Mărculeț, Ioan, Mărculeț, Cătălina – Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – geographical aspects, Forum geografic, Volume VIII, Issue 8, 2009 (http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf)

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s