- Cuvânt de început
Dacă nu primeam un pont de la un prieten (Monumentalist) cum că aici se află un conac, nici că opream în localitatea Zănoaga, județul Dolj. Unde mai pui că acest edificiu este vizibil de pe E70 iar eu trecusem deja de câteva ori pe lângă el. Tocmai din acest motiv este bine ca atunci când te afli într-o zonă nouă, dacă se poate, să privești cu atenție peisajele din jurul tău.
No, și acum să vă spun câteva vorbe despre acest conac pe care l-am vizitat la final de 2021.
- Dr. Petre Becherescu
Acesta este numele celui înregistrat în acte ca fiind cel care a ridicat conacul.
Petre Becherescu, fiu de țărani din Băilești-Dolj, s-a născut în anul 1873. În perioada 1914, ianuarie 8 – 1915, iulie 23 a fost prefect de Romanați. A obținut doctoratul în medicină, în 1898 cu teza de doctorat ”Contribuțiuni la studiul anesteziei chirurgicale la copii. Valoarea anestesică a cloroformului și eterului în practica anesteziei.”
Membru al Societății de Chimie din Berlin, mare proprietar rural din comuna Zănoaga, azi județul Dolj, membru P.N.L. este decorat cu ordinul ”Coroana României”, în grad de Cavaler la începutul anilor 1900.
Monitorul Oficial nr. 38, din 17 mai 1909, pag. 1499, publica următoarele despre acesta: ”Ministerul aduce mulțumiri d-lui Dr. Petre Becherescu, proprietar din comuna Zănoaga, jud. Romanați, pentru că a donat școalei din Tărțăl, acelaș județ, suma de 49 lei, ca ajutor pentru împrejmuirea localului.”
Un aspect interesant pe care l-am descoperit citind această lucrare, și puțin amuzant pe alocuri, este evenimentul care s-a petrecut între Constantin Argetoianu, unul dintre cei mai influenți politicieni ai perioadei interbelice, și Dr. Petre Becherescu pe atunci prefect al județului interbelic Romanați:
''Argetoianu: am și acum în fața ochilor figura de bleg a prefectului Becherescu, cu care era să mă bat. Ne pusese jandarmi și nu ne lăsa să intrăm în satul Dioști, la cîțiva kilometri de Caracal. M-am repezit cu un automabil la prefectură, am dat buzna peste prefect și l-am somat să-și retragă jandarmii. La refuzul lui, l-am înșfăcat de piept și l-am repezit spre zid. Cei de față ne-au despărțit și nu mi-a mai rămas decât să-l înjur de mamă, datorie pe care mi-a îndeplinit-o imediat. În loc să mă aresteze pentru insultă adusă unui funcționar în exercițiul funcțiunii sale, prefectul Becherescu mi-a făgăduit, aranjându-și gulerul terfelit, că va ridica jandarmii – și i-a ridicat.''
Persoană controversată, deși unii l-au considerat cinstit și moral, Petre Becherescu se retrage în final scârbit de politică, la moșia sa, practicând o agricultură model pentru acele timpuri. În data de 18 noiembrie 1930, la Craiova, Petre C. Becherescu, își întocmește testamentul, dorind ca acei șase copii rezultați din cele două căsătorii, cât și cea de-a doua soție a sa, să rămânâ după moartea lui cu situația materială clarificată.
Conacul prezentat aici a face parte din averea sa.
- Construcția de la Zănoaga
Conacul din Zănoaga (Dolj) se încăpățânează să rămână în picioare.
Acesta, precum multe alte conace pe care le-am vizitat, începând cu 1948 a intrat sub Legea Naționalizării impusă de regimul comunist. Astfel că, de bine sau de rău, conacul a îndeplinit pe rând mai multe funcțiuni, cea mai importantă fiind aceea de C.A.P.
Conacul are foarte multe elemente neoromânești, este localizat în apropierea drumului principal din localitate, vine la pachet și cu câteva anexe care se pot vedea în curtea principală însă, din păcate, la interior arată groaznic:
Prin 2017, în cadrul unei filmări Monumentalist, pe unul dintre pereții exteriori apare un marcaj care spune cam așa: Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare (RAIF); Sucursala Dolj, Sistemul hidroameliorativ Zănoaga. Nu știu cu exactitate ce a dorit să facă această instituție, dar cu siguranță nu ceva de bine. Când am ajuns eu la conac, nu am găsit plăcuța respectivă.
- Situația actuală
Prea multe nu sunt de spus pentru că fotografiile pe care le vedeți aici vorbesc de la sine.
Eu am vizitat conacul la ceas de seară, pe timp de iarnă (decembrie), astfel că nu m-am luptat foarte mult cu vegetația din jurul lui. Cu toate că se poate observa cu ușurință că cineva s-a îngrijit de curtea exterioară, în sensul că a mai tăiat din buruienile de pe acolo, cred că dacă vrei să-l vizitezi pe timp de vară s-ar putea să te lupți cu niște plante destul de mari.
Partea superioară a conacului nu am vizitat-o pentru că scara interioară care duce către zona respectivă era destul de șubredă și nu m-am riscat. Plus că se înserase atunci când am ajuns eu și nici măcar lanterna frontală nu mă ajuta să văd prea bine ce este în jurul meu. Oricum ar fi, la interior nu mai este nimic de văzut. Toate ușile și ferestrele au dispărut, mobilierul, sobele de asemenea.
- Cuvânt de încheiere
Sunt foarte multe conace care astăzi au ajuns într-o stare deplorabilă. Unele au fost renovate/cumpărate și redate într-un fel sau altul comunității din care fac parte. Altele, cele mai multe de altfel, au ajuns într-o stare deplorabilă.
Niciodată n-am să înțeleg de ce aceste construcții au fost luate forțat de la proprietarii lor de drept, folosite pentru o perioadă iar apoi lăsate să moară. Păcat…
- O filmare de la fața locului se poate vedea pe canalul meu de Youtube puțin mai jos:
- Locație: Zănoaga, Dolj;
- Articol realizat în luna februarie, anul 2022;
- Sursă detalii istorice, aici.
- Dacă doriți să-mi susțineți cauza iar împreună să punem bazele unei enciclopedii care să contribuie la descoperirea unor locații cu iz istoric mai puțin vizitate și recunoscute de publicul larg, o puteți face alegând una din opțiunile de mai jos.
1. Paypal | https://www.paypal.com/paypalme/laurentiucutaru sau click aici. 2. Transfer Revolut - Link | revolut.me/larrybalaur 3. Transfer Revolut - Nr. Tel.| Vă rog să mă contactați aici sau aici pentru a vă oferi numărul de telefon în privat.
ARTICOLE RECENTE
Loading…
Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.