Cetatea Oratia

  • Cuvânt de început

Culoarul Rucăr-Bran, acest tronson de drum (DN73) ce șerpuiește munții și care este atât de vizitat de un număr important de turiști an de an datorită peisajelor superbe pe care le oferă, vine la un pachet și cu o serie de locuri istorice ce merită descoperite de la firul ierbii. Fortificația medievală pe care o veți savura puțin mai jos mai face parte din această categorie.

  • Date istorice

Multe semne de întrebare planează în jurul acestei cetăți.

În primul rând, trebuie menționat faptul că o serie de cercetări arheologice s-au desfășurat aici, în mai multe etape, însă întotdeauna cu rezultate diferite. În primă fază, s-a speculat faptul că cetatea ar fi fost construită de cavalerii teutoni, motivul care susține această ipoteză fiind reprezentat de ”tehnica de construcţie, caracteristicile turnului (deschis către interior), denumirea de Dealul Sasului a culmii la capătul căreia se află cetatea, precum și importanţa deosebită pe care o avea drumul către Câmpulung din punctul de vedere al coloniștilor sași.”

Apoi, după alte serii de cercetări arheologice, V. Vătășianu a subliniat că nu pot servi argumentării nici elementele de planimetrie ori cele tipologice, și nici pretinsul caracter teuton al colonizării săsești la Câmpulung”.

La această părere au subscris și o parte dintre arheologii care au cercetat situl în anii 1968-1970 (Alexandrina D. Alexandrescu și Lucian Chiţescu; cercetările au fost efectuate sub conducerea Alexandrinei D. Alexandrescu, cu participarea lui Lucian Chiţescu, Anca Păunescu și Gh. I. Cantacuzino).

Gh. I. Cantacuzino a enumerat motivele pentru care o asemenea identitate nu este posibilă, aderând la părerea conform căreia cetatea Dâmboviţa ar trebui identificată mai curând cu fortificaţia de la Cetăţeni. În fine, o ultimă opinie este cea care plasează cetatea Piatra Craiului (Kiralko) în acest loc (în secolul al XIX-lea, Orban Balazs și apoi W. Horwath). Argumentaţia pe care o dezvoltă Gh. I. Cantacuzino, legată atât de menţiunile documentare cât și de poziţia propriu-zisă, este suficient de convingătoare. Ca un argument suplimentar aducea mărturia lui Fr. Sulzer din 1781 în care este clar identificată cetatea Piatra Craiului cu Oratia.

Lăsând în spate acest subiect legat de cavalerii teutoni și titlul acesteia, Cetatea Oratia este un monument istoric (cod LMI AG-II-a-A-13763) plin de legende.

Una dintre aceste legende, poate cea mai interesantă, este cea legată de Vlad Țepeș și cum aceasta a fost prins de un cavaler vestit al regelui Matei Corvin pe al său nume Jan Jiskra, care l-a atacat primul, luându-l prizonier. Povestea este relatată în Adevărul, și ne spune că Vlad Țepeș l-ar fi așteptat pe Matia Corvin la Cetatea Oratia în speranța că poate răzbi împotriva acestuia. După această întâmplare nereușită, Vlad Țepeș a fost încarcerat la Vișegrad timp de 12 ani. Va fi eliberat în 1475, la cererea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, în contextul presiunilor turceşti tot mai mari asupra teritoriilor de la nord de Dunăre.

Data la care este construită Oratia este în continuare necunoscută. Dacă ne bazăm pe materialul arheologic găsit cât și pe documente și pe contextul istoric, putem încadra ridicarea cetăţii în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (anii 1330?)

Cetatea a avut rol de apărare, sau cel puțin de găzdurie pe o perioadă scurtă de timp atunci când comunitatea din jurul acesteia era atacată. Ulterior, fortificația a devenit un important punct vamal, s-a transformat în Cetatea Piatra Craiului, Cetatea Dâmboviţei, iar, într-un final, a fost botezată Oratia, după valea care se întinde la poalele ei.

Cetatea Oratia și-a pus amprenta în zona Dâmbovicioarei pentru că din Țara Românească intrau spre Braşov produse precum grâu, secară, peşte, piei de animale, miere, ceară, bumbac luat de la turci, iar de la Braşov intrau fier, oţel, arme, postav, catifea, pantofi sau argintăraie.

Se spune că cetatea era prevăzută cu un pod mobil care era coborât numai atunci când carele intrau la vămuire. Acest lucru cu tărie cred că are sens pentru că atunci când te apropii de ruinele cetății, de zidurile acesteia mai exact, trebuie să treci peste un mic canal, o diferență de nivel care desparte cetatea de zona deluroasă și stâncoasă a zonei.

Tipologic vorbind, Cetatea Oratia corespunde mai curând fortificațiilor de mici dimensiuni al căror rol era de a străjui căi de acces sau puncte strategice importante, decât cetăților propriu-zise care reprezentau ele însele, de cele mai multe ori, un astfel de punct strategic.

  • În prezent

Ei bine, precum se poate observa în fotografiile atașate aici, cetatea este astăzi o ruină. Au fost efectuate niște săpături arheologice, dar nu pot spune cât de recent s-a întâmplat acest lucru. Mai mult, ruinele cetăţii se lasă văzute doar dintr-un anumit punct, şi anume, dintr-o parcare situată în apropierea locaţiei turistice Dealul Sasului.

Astfel, dacă doriți să aveți parte de un peisaj superb din apropierea cetății, atunci trebuie să coborâți aproximativ 15min iar apoi să urcați 30-45minute, urcarea fiind anevoioasă.

  • Cuvânt de încheiere

Sunt mulți oameni care parcurg DN73 dinspre Brașov către Câmpulung și invers, și la fel de puțini sunt cei care observă aceste ruine.

Nu cu mult timp în urmă, exact în parcarea unde se lasă mașină tocmai pentru a admira priveliștea din jurul tău, se afla un mare panou informativ cu detalii despre cetate. A dispărut și acela. Acum se vinde mere acolo.

Pe timp de primăvară/vară s-ar putea să observați cu greu zidurile cetății tocmai pentru că acestea sunt învăluite de vegetație. Chiar și așa, dacă vă uitați cu atenție la piesajul din jurul vostru, fosta cetate/vama Oratia cu siguranță o să vă apară în cale.

Pentru a înțelege dimensiunea zidurilor, puteți arunca o privire pe acest clip video.

Interiorul cetății este de asemenea unul plin de vegetație. Ca să ajungeți acolo, trebuie să faceți un ocol iar apoi veți ajunge efectiv pe partea superioară a zidurilor. De aici încolo, nu trebuie decât să coborâți în cetate.

La final de poveste vă las cu o serie de alte fotografii de la cetate:

  • O filmare de la fața locului se poate vedea pe canalul meu de Youtube puțin mai jos:

  • Locație: DN73, Podu Dâmboviței, Argeș;
  • Articol realizat în luna ianuarie, anul 2022;
  • Sursă detalii istorice: 1 & 2.

  • Dacă doriți să-mi susțineți cauza iar împreună să punem bazele unei enciclopedii care să contribuie la descoperirea unor locații cu iz istoric mai puțin vizitate și recunoscute de publicul larg, o puteți face alegând una din opțiunile de mai jos.
1. Paypal | https://www.paypal.com/paypalme/laurentiucutaru sau click aici.
2. Transfer Revolut - Link | revolut.me/larrybalaur
3. Transfer Revolut - Cont IBAN | RO52BREL0005508978190100


6 thoughts on “Cetatea Oratia

  1. Razvan Constantinescu

    Foarte interesant, multumesc!
    Ar fi interesat de stiut cam cate suflete puteau incapea la nevoie in incinta si cam de ce garnizoana permanenta ar fi avut nevoie. Intreb asta caci imi pare foarte mica ca suprafata in raport cu grosimea zidurilor. Ma intreb: cate resurse investite intr-un sistem militar cu capacitate defensiva moderata?
    A propos; am incercat sa fac o mica contributie dar am gasit sistemul de plata absolut infernal si am abandonat. Mult succes cu acest proiect.

    1. Salut, Răzvan! Mersi pentru aprecieri!

      Sistemul de plată este de fapt cel mai ușor, fie că folosești Revolut, Paypal sau transfer bancar.

      Direct de pe site, dacă folosești acet buton (https://www.paypal.com/donate/?cmd=_s-xclick&hosted_button_id=X5LTM37A8FXBS&source=url) poți dona prin intermediul PayPal folosind cardul tău bancar.

      Dacă te ajută Revolut, atunci poți folosi acest link (revolut.me/larrybalaur), ori îți pot oferi nr. de tel. în privat.

      De asemenea, contul meu IBAN este urmărtorul: RO52BREL0005508978190100 (Revolut)

      Din nou, mulțumesc!

      1. Dr Razvan Constantinescu

        Buna ziua,
        Inca mai incerc sa fac o donatie. Nu am PayPal deci imi trebuie sort code si contul bancar?
        Va rog trimiteti pe adresa de email.
        RC

      1. Dr Razvan Constantinescu

        Buna dimneata,

        L-am primit/citit din prima dar mi se cere codul si sort code. Nu stiu care din cifrele IBANului corespund.

  2. Pingback: Satul Podu Dambovitei - Odaia cu povesti

Leave a Reply