Carul votiv de la Bujoru

  • Cuvânt de început

Județul Teleorman a contribuit fără doar și poate la dezvoltarea istoriei noastre.

Marin Preda a scris ”Moromeții” cu gândul la casa de odinioară. În apropiere de Alexandria se află conacul unde s-a născut Constantin Noica, o moșie foarte faină dar și copia fidelă a capelei ”Stella Maris” de la Balcic. Alte conace de poveste regăsim la Blejești și Lăceni. O culă, de altfel singură din această parte a țării, se poate vizita la Frăsinet. Lângă Dunărea măiastră o cetatea medievală începe să prindă viață. Mănăstiri ce vin la pachet cu o încărcătură istorică extraordinară sau câmpuri de luptă de asemenea merită amintite.

Alte monumente istorice, poate cele mai interesante din punctul meu de vedere, sunt ruinele unor reședințe boierești de mari dimensiuni ctitorite de familia Bălăcenilor: Așezarea medievală de la Tătărăștii de Sus și ruinele curţii lui Constantin Aga Bălăceanu de la Balaci.

Tezaurul de la Peretu, un ansamblu de bijuterii antice ce a fost descoperit în jud. Teleorman ne duce cu gândul la povestea de astăzi: Carul votiv de la Bujoru.

Următoarele informații sunt preluate din Ziarul Teleormanul – Organ al Comitetului Județean Teleorman al P.C.R. și al Consiliului Popular Județean”, document în format .pdf pe care l-am primit de la Muzeul Județean Teleorman.

  • Cum a fost decoperit carul votiv?

”În ziua de 26 aprilie 1974, în zona serelor de tomate de la CAP Bujoru, după nivelarea unei movile, cooperatorul Marin Popa a scos de sub brazda plugului un CAR MININATURAL DIN BRONZ prevăzut la extremități cu capac şi roţi cu 6 capete de rațe și 6 răţişoare (4 la roți și 2 la capac). Roțile și trei răţişoare erau desprinse de car. Prin grija inginerului Traian Dobrişan, carul a fost dus la sediul CAP, iar a doua zi Dobre Ghena, directorul şcolii din comună, împreună cu elevii, a mai găsit câteva obiecte din metal (nasturi, aplice, un căluț și un cuțitaş din fier, toate din bronz) precum și ceramică. Cele câteva oase descoperite dovedesc că este vorba de o înmormântare.

  • Din ce perioadă este carul votiv?

Carul antic și obiectele descoperite la Bujoru sunt unice în țară și au fost încadrate de către arheologul Emil Muscalu în etapa mijlocie a primii epoci a fierului (cultura Basarabi, vechime circa 2500-2600 de ani) pe baza ceramicii caracteristici deși este posibil să fie ceva mai vechi decât vârsta mormântului.

Descoperit lângă Dunăre, în zona traco-getică, carul ritual de bronz poate fi un produs de proveniență locală, dar nu este exclus să fie totuși un produs al civilizației tracice din sudul Dunării. Emitem această ipoteză luând în considerație atât legăturile strânse dintre cele două civilizații, cât și locul unde a fost descoperit acest unicat.

În spațiul carpato-balcanic, pasărea de apă caracteristică ce decora carele solare de acest tip era rața, iar în Europa Centrală pe carele solare întâlnim lebăda. Carul solar este un produs al civilizației bronzului ai cărei creatori adorau soarele, cult transmis și urmașilor.

Această descoperire, precum și altele anterioare (tezaurul de la Peretu din mormântul princiar, numeroase așezări din prima și a doua epocă a fierului, tezaurele monetare greco-macedonene, romane și locale) dovedev înaltul nivel de civilizație și relații comerciale pe care le aveau populațiile care au locuit pe teritoriul actual al județului Teleorman.

-Corneliu Beda, Directorul Muzeului de Istorie Alexandria

  • Cuvânt de încheiere

Această piesă se regăsește astăzi în cadrul Muzeul Național de Istorie a României.

Nu este mereu expusă, poate din lipsa spațiului, dar anul trecut (2021) prin vară am reușit să o văd. Atunci am și fotografiat-o. Cât despre muzeu, fără doar și poate trebuie să-l vizitați.

Carul votiv de la Bujoru este simbolul Muzeului Județean Teleorman, obiect considerat emblematic pentru patrimoniul arheologic teleormănean.



  • Dacă doriți să-mi susțineți cauza iar împreună să punem bazele unei enciclopedii care să contribuie la descoperirea unor locații cu iz istoric mai puțin vizitate și recunoscute de publicul larg, o puteți face alegând una din opțiunile de mai jos.
1. Paypal | https://www.paypal.com/paypalme/laurentiucutaru sau click aici.
2. Transfer Revolut | vă rog să mă contactați aici sau aici pentru a vă oferi numărul de telefon în privat.

Leave a Reply