Cetatea Drencova

  • Cuvânt de început

Am văzut multe cetății/fortificații medievale de când am pus pe picioare acest blog, precum: Ladislau, Trikule, Poenari, Șoimoș, Giurgiu, Turris, Severin, Tălmaciu, Rupea, Râșnov, Mălăiești, Sălașu de Sus, Enisala. . .dar aici, la Drencova, e cu totul altceva. În ce măsură, vă las pe voi să decideți.

  • Date istorice

Cetatea Drencova se regăsește efectiv în Dunăre. Ruinele acestei fortificaţii se păstrau încă bine în anul 1969, înainte de a fi inundată de apele Dunării, ceea ce le-a permis arheologilor să poată facă unele observaţii mai îndeaproape.

Fortificaţia a avut o formă patrulateră, cu dimensiunile se pare de 23/21m. Zidurile au fost ridicate din piatră de carieră înecată în mortar, în timp ce parametrul era realizat din blocuri îngrijit cioplite. Preluând cu prudenţa cuvenită informaţiile de la arheologi, se pare că zidurile aveau grosimea de 1,5 m, păstrându-se până la o înălţime de 15 m. Probabil că fortificaţia să fi fost întărită cu elemente exterioare, urma unui şanţ de apărare fiind vizibilă cu trei patru decenii în urmă.

Cetatea Drencova a fost o fortificaţie ridicată imediat după 1419, în vremea regelui Sigismund de Luxemburg. Aceasta a făcut parte din sistemul de apărare creat pentru frontul dunărean în perioadă respectivă, menită să preia o parte din presiunea puterii otomane. Puțin mai târziu, între anii 1429-1435, a fost inclusă în sistemul de fortificaţii din Banat, aflat sub controlul cavalerilor teutoni.

Documentele consemnează începând cu anul 1439 şi până în anul 1457 cetatea Drencova, în stăpânirea familiilor nobile româneşti Cerna și Bizere. După 1457, pentru o perioadă scurtă de timp, a intrat în grija familiei Hunedoreştilor. Aceste familii s-au implicat permanent în repararea şi întreţinerea fortificaţiilor de pe linia Dunării.

De-a lungul anilor, începând cu 1890 mai exact, cercetările arheologice efectuate aici au scos la suprafață mai multe obiecte: podoabe și brățări din bronz și argint, săbii și pumnale, vase din metal. Pe lângă acestea, urmele unei necropole din sec. XII – XIII au fost de asemenea descoperite ceea ce indică faptul că se dorea incinerarea unei familii princiare sau regale.

Data atacului nimicitor asupra cetății nu se cunoaște (probabil după 1457), însă aceasta fost incendiată și distrusă în mai multe rânduri de oștile turcești, deși era puternic fortificată, cu ziduri groase și înalte de 15 metri.

Anumite surse, deși n-am găsit ceva concret pe acest subiect, menționează prezența unui castru roman în apropierea cetății care ar fi folosit drept model de construcție pentru fortificația apărută mai târziu.

În prezent (07.07.2021), ruinele cetății, înghițite în mare parte de Dunăre, sunt vizibile de pe drumul național 57, în apropierea localității Berzasca – Drencova fiind un sat, inundat acum de apele fluviului, care a aparținut acestei comune.

  • Cum ajungi aici?

Destul de ușor. Mergeți pe DN57 având Dunărea în stânga voastră, parcați aici iar apoi mergeți pe jos timp de 5min până în buza Dunării. Zidurile cetății se pot observa cu ușurință de la distanță și nu prea aveți cum să le ratați.

  • Cuvânt de încheiere

După construirea hidrocentralei Porțile de Fier, apele crescute ale Dunării au inundat multe puncte istorico-culturale și/sau localități din zona Defileul Dunării (Tricule, Ada Kaleh, sat Drencova etc) , condamnând astfel la pierire aceste locuri.

Nu contest că acest mega proiect al Porțile de Fier nu este bun, nici nu se pune problema, însă din punct de vedere cultural vreau să cred că se putea face mai mult cu aceste cetăți.

Și, cu toată șubrezimea lor, zidurile fortificației de astăzi mai aveau ceva de spus. De când am aflat despre această cetate, parcă m-a tot strigat: ”aici, aici sunt!”. Și am fost! Am fost să o fotografiez, să o documentez și să rămână pentru anii care vor veni . . .pentru că în curând nu va mai fi.


  • Locație: Cetatea Drencova, DN57, Drencova 327025
  • Surse date istorice aici, aici și aici.
  • Articol realizat în iunie, 2021.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s