Monumentul Proclamației de la Padeș

  • Cuvânt de început

Avem nevoie de cât mai multe monumente culturale care să ne (re)amintească de evenimentele istorice ce au schimbat cursul acestei țări. Fără doar și poate!

Unul dintre acestea, poate nu atât de impunător pe măsura episodului ce s-a consumat aici, este cel de la Padeș.

  • Monumentul

Monumentul Proclamației de la Padeș a fost ridicat pe ”Câmpia Soarelui”, locul unde s-a desfășurat evenimentul istoric ce a marcat începutul Revoluției din 1821, punct de cotitură în istoria Țării Românești și Moldovei (așadar al României) din epoca fanariotă, cvasi-feudală, cu domnitori impuși de Imperiul Otoman, spre epoca modernă.

Monumentul are o mare încărcătură istorică. De departe pare a fi o piramidă maiașă, cu o pantă foarte abruptă. Piramida este încununată de un fel de altar surmonat de o troiță care la rândul ei simbolizează o făclie. Pe cele 4 laturi alte altarului sunt prinse următoarele basoreliefuri: Domnul Tudor flancat de stemele Valahiei și Olteniei, Adunarea de la Padeș, jurământul de supunere al boierilor și textul proclamației al cărei facsimil se găsește la Muzeul Național de Istorie a României de la București. Construcția are o monumentalitate și eleganță sporite de cadrul natural, platoul străjuit de munți, în care este amplasat.

Inițiativa realizării monumentului aparține locuitorilor comunei, sub imboldul învățătorului Nicolae Spineanu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la evenimentul istoric.

Potrivit informațiilor, monumentul a fost ridicat de arhitectul State Baloșin (nume cunoscut pentru realizările sale în perioada interbelică, printre care se numără mausolee ale eroilor și blocuri pe artere importante din București). Basoreliefurile, cele pe care le vedeți mai sus, au fost realizate de sculptorii Gheorghe Tudor și Emil Wilhelm Becker.

  • Revoluția din 1821

Revoluția lui Tudor din 1821 se înscrie în seria revoluțiilor și războaielor de independență de la sfârșitul secolului 18 și începutul secolului 19 din mai multe state europene în care se urmărea răsturnarea ordinii sociale existente, îmbunătățirea situației economice pentru locuitorii de rând și/sau eliberarea de sub dominația străină. În cazul Țării Românești era vorba despre revenirea la domni pământeni și reducerea fiscalității și corupției (încurajate de domniile fanariote) care aduceau o bună parte a populației la un trai mizer.

Nu întâmplător căpetenia revoluției a fost Tudor Vladimirescu

Fiu de moșnean (țăran liber) din Vladimir – Gorj, a fost crescut la curtea boierului Ioniță Glogoveanu, unde învață să scrie și să citească și se ridică, prin responsabilitățile care îi sunt încredințate (administrează moșia boierului, se îngrijește cu negoțul produselor obținute etc.) deasupra statului unui țăran liber.

Părăsind slujba boierului, este numit vătaf de plai la Cloșani, una din cele mai izolate regiune ale Olteniei din acele vremuri, aflată pe granița cu Transilvania și Banat, unde este responsabil, împreună cu pandurii săi, de administrarea și menținerea ordinii în regiune. La formarea destinului său excepțional contribuie și participarea la Războiul Ruso-Turc din 1806-1812 în armata țaristă, acolo fiind decorat pentru serviciile sale cu Ordinul Sfântului Vladimir. În 1821, aflând de acțiunile Societății Secrete Eteria care pornea din Rusia Țaristă (Odessa), prin Moldova, pentru a elibera Grecia de Otomani, hotărăște declanșarea revoluției.

  • Proclamația

Este foarte interesantă ca structură și conținut:

Începe cu afirmația imperativă ”Nici o pravilă nu oprește de întâmpina răul cu răul! Sunt desemnați cei responsabili pentru asuprirea poporului…căpeteniile noastre zic, tiranii și lipitorile mârșave de greci dimpreună cu boierii noștri”. Pentru a exemplica logica unei revolte, Tudor folosește o figură de stil, ca o comparație, a cărei înțeles este ușor accesibil omului de rând: ”Șarpele, când îți iasă înainte, dai cu ciomagul de-l lovești, ca să-ți aperi viața…”.

Argumentarea inițială este întărită prin introducerea aprobării divinității, un aspect la care poporul era și este în continuare foarte receptiv: ”Dacă răul nu este primit lui Dumnezeu, stricătorii făcătorilor de rău bun lucru fac înaintea Lui, că bun este Dumnezeu și ca să ne asemănăm lui trebuie să facem bine, iar acesta nu se face până nu se strică răul…”.

Urmează îndemnul la răscoală: ”…până când să le suferim a ne suge sângele din noi, până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pre cei răi, ca să facem noi binele și să se aleagă din căpeteniile noastre cei care pot să fie buni care dimpreună cu noi voi lucra săvârșirea binelui precum suntem făgăduiți”. Ultima parte are accente de contract social: colaborarea poporului cu conducătorii prin consimțământul liber pentru beneficiul comun.

Poporul este sfătui să se adune în jurul căpeteniilor, cu arme sau arme improvizate (furci, topoare etc): ”Și ceea ce vă vor povățui mai marii Adunării, căpeteniile ce vi se pun – aceea să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Care veți avea arme, cu arme, iar care nu aveți avea arme, cu furci de fier, cu topoare și cu ce veți găsi.”

Totodată, anarhia nu este îngăduită: ”Și iarăși să știți că nimeni dintre noi nu este slobod în vremea acestei adunări – obști folositoare – să se atingă măcare de un grăunte, de binele sau de casa vreunui neguțător, orășan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor sau al vreunui boer măcar…”.

Astfel, Proclamația de la Padeș se înscrie în familia declarațiilor și proclamațiilor popoarelor care au cerut guvernelor asupritoare din vremea aceea libertate și dreptate. Chiar dacă Proclamația de la Padeș are un limbaj arhaic și este mai puțin cuprinzătoare pe fond ca texte de valoare universală precum Declarația de Independență a Statelor Unite sau Declarația Drepturilor Omului din Franța, așa cum declarațiile respective sunt sacre popoarelor respective, la fel Proclamația de la Padeș, ca apel la revoltă împotriva asupririi, mesaj de o actualitate permanentă, ar trebui să aibă un loc mai mare în conștiința tuturor românilor.

  • Cuvânt de încheiere

Monumentul de la Padeș este astăzi – 27.06.2021 – în curs de ”reabilitare, modernizare, consolidare, restaurare și punere în valoare”, așa cum este menționat pe o pancartă care marchează intrarea drumului ce străbate Câmpia Soarelui.

Proiectul a fost început pe 26.04.2021 și are termen de finalizare 26.04.2023.

Tare mult îmi doream să văd și o machetă, un plan cu ceea ce se dorește aici…dar din păcate n-am găsit. Oricum ar fi, atât timp cât autoritățile au decis să investească niște bani într-o mică parte din cultura țării, nu poate fi decât de bine.

Accesul către monument se face din DJ671. Nu există locuri dedicate pentru parcare, dar puteți lăsa mașina aici, vizavi de intrarea pe drumul neasfaltat ce duce către monument. Să aveți în vedere că dacă plouă ori a plouat mult înainte, chiar și pe jos drumul respectiv (3-5min de mers) poate deveni greoi.

Și dacă veți ajunge în zonă, vă invit să vizitați și Casa Memorială ”Tudor Vladimirescu”.

Un clip video de pe Câmpia Soarelui se poate vedea mai jos:


  • Locație: Padeș, județul Gorj.
  • Articol realizat în iunie 2021.
  • Sursă informații – panou informativ Padeș.

Loading…

Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.

2 thoughts on “Monumentul Proclamației de la Padeș

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s