Cetatea Ladislau

  • Cuvânt de început

De la intrarea Istrului (Dunărea) pe teritoriul României și până la vărsarea acestuia în Pontus Euxinus (Marea Neagră), cetățile medievale, fortărețele și vestigiile arheologice ce se regăsesc de-a lungul mărețului fluviu îți vor face cu mână și te vor îndemnă să le vizitezi aproape la orice pas.

Dar cum țara noastră nu dorește valorificarea imensului potențial cultural-istoric pe care îl posedă, o bună parte din aceste cetăți medievale se află astăzi în stare avansată de degradare, au ajuns să fie înghițite de apele Dunării ori efectiv au dispărut în negura timpului. Vezi exemplul de la Tricule, Giurgiu sau Drencova (despre care voi scrie în curând pe blog).

În schimb, fortăreața din imaginile de mai jos se încadrează la categoria aspectelor pozitive fără doar și poate. Sigur că veți spune ”Păi ce restaurare e asta?”, ”E făcută fără cap” sau ”Se putea mai bine”. Da, se putea mai bine! Întotdeauna se poate mai bine, dar până atunci haideți să nu mai fin cârcotași și să apreciem câtuși de puțin acest tentative de resturare/renovare.

  • Date istorice

În primul rând, trebuie să vă spun că nu am urcat la cetate. Atunci când am vizitat-o, 21 iunie 2021, eram pe fugă și astfel am fost nevoit să ridic dronă. Astfel că, vă ofer câteva cadre de la înălțime cu această fortăreață ce veghează asupra Dunării.

Cetatea Ladislau, fortificație cu rol strategic de apărare, construită în secolul al XIV-lea, este un monument istoric prea puțin cunoscut în țară. Prima sa atestare documentară datează însă din anul 1427. La acea vreme, împăratul Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437, a încheiat un tratat cu despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici, prin care ultimul îi ceda lui Sigismund cetatea Golubăț (imaginea de mai jos), de pe malul sârbesc al Dunării.

Pentru că n-a putut intra în posesia fortificației, Brancovici preferând o alianță cu sultanul Murad decât să se supună ungurilor, Sigismund hotărăște să întărească cetatea Ladislau, denumită astfel de la faptul că a fost, la un moment dat, sub protecția Sfântului Ladislau al Ungariei. Până în 1435 ea a fost încredințată cavalerilor teutoni, unul dintre cele mai redutabile ordine militare creștine din Europa.

Din anul 1435, apărarea cetății a fost preluată de cavalerii români din Banatul de Caransebeș, vasali ai lui Iancu de Hunedoara. După bătălia de la Belgrad, în care Iancu a respins, în 1456, invazia otomană, condusă de sultanul Mahomed, cetatea Ladislau a fost preluată de un grup de militari hunedoreni, considerați a fi cea mai credincioasă armată aflată în slujba lui Iancu de Hunedoara și a fiului său, Matei Corvin. Ulterior, fortificația a devenit punctul de rezistență a Corvineștilor, atrași în vâltoarea războiului civil din regatul maghiar, dar rămânea și o verigă importantă din linia de apărare a Dunării împotriva turcilor.

După marea bătălie de la Mohács, din 1526, când Imperiul Otoman a zdrobit Regatul Ungariei, rolul cetății s-a cam încheiat, ea fiind cucerită și distrusă în același an.

Teritoriul, rebotezat Alibeg, a fost inclus în Pașalâcul de Timișoara. După ce austriecii au eliberat Banatul, restabilindu-se pe Dunăre frontiera dintre lumea musulmană și cea creștină, cetatea și-a regăsit cumva importanța, dar nu a fost consolidată în totalitate, ci numai cât să servească drept post de pază. Fortificația se compunea din două incinte. Cea exterioară avea forma unei elipse, iar pe latura nordică era protejată de un șanț cu lățimea de nouă metri, care putea fi inundat cu apă. Circulația era asigurată printr-un pod mobil. Incinta interioară avea formă triunghiulară, cu un turn circular puternic fortificat în extremitatea estică și cu accesul în sud, inclusiv către palatul guvernatorului.

  • Cuvânt de încheiere

Comuna Coronini din județui Caraș-Severin deține o zestre culturală și istorică lăsată de înaintași, cum ar fi cetatea mai sus menționată. Numai că aaceasta a fost lăsată să se ruineze ani la rând…

Spre comparație, pe malul sârbesc există o replică istorică a fortificațiilor Ladislau, cetatea Golubac (Golubaț), pe care vecinii au refăcut-o încă de pe vremea lui Tito și de atunci se află în circuitul turistic. Pe când noi… Abia în 2018 au fost obținute fonduri europene (19,85 milioane lei) pentru punerea sa în valoare.

Astăzi, din toată construcția medievală a mai rămas doar un turn stingher… Ce va fi după investițiile de renovare a acestui patrimoniu cultural? Vom vedea!

Un clip video asupra cetății se poate vedea pe pagina de Facebook – Țara cu Balauri.


  • Locație: DN57, Coronini 327160
  • Articol realizat în iunie, 2021.
  • Sursă date istorice – aici

2 thoughts on “Cetatea Ladislau

  1. Ralu

    Buna,
    Am primit e-mailul cu postarea 😊 dat nu găsesc nicăieri o chestiune importanta pentru mine. De ce este nevoie sa trec la sârbi la fortăreața Golubac? Anul asta e pe lista mea dar nu știu dacă trebuie pașaport sau buletin sau cum pot vizita fortăreața? Cum trec la ei? Mulțumesc😊. Îmi plac postările 👍

    Like

  2. Pingback: Cetatea Drencova – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s