Podul lui Constantin cel Mare

  • Cuvânt de început

Odată ce ați vizitat Cetatea Sucidava, înainte să plecați, vă rog mult să nu uitați să faceți un mic drum până în apropierea unor ruine mult prea importante pentru istoria de pe aceste meleaguri.

  • Date istorice

Podul lui Constantin cel Mare a fost un pod roman peste fluviul Dunărea. A fost terminat sau reconstruit în anul 328 d.Chr. și a rămas în uz pentru nu mai puțin de 40 de ani. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 m peste albia Dunării, podul lui Constantin cel Mare este considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă și unul din cele mai lungi din toate timpurile.

Conform cercetărilor arheologice, se pare acesta ar fi fost construit cu piloni din piatră și mortar, pod de lemn în arc și suprastructură de lemn. A fost ridicat între satul Celei, în apropierea actualului oraș Corabia, județul Olt – pe atunci cetatea Sucidava – și satul bulgăresc Ghighen, din Regiunea Plevna, pe atunci numit Oescus, de către împăratul Constantin cel Mare. Podul a fost folosit până la mijlocul secolului al IV-lea, principalul temei pentru această presupunere fiind faptul că împăratul Flavius Julius Valens a fost nevoit să treacă Dunărea folosind un pod de vase la Constantiana Daphne, în timpul campaniei sale împotriva goților, în 367.

Lungimea podului era de 2437 m, cu un tablier din lemn cu lățimea de 5.70 m, amplasat la înălțimea de 10 metri deasupra apelor fluviului. Podul avea două pile culee, câte una la fiecare capăt, care jucau și rolul de portal.

Deși Luigi Ferdinando Marsigli a încercat, fără succes, să localizeze podul în secolul al XVII-lea, stolnicul Constantin Cantacuzino reușește acest lucru prin menționarea podului pe Harta Țării Românești . Alexandru Popovici și Cezar Bolliac au reluat căutările în secolul al XIX-lea, dar primele descoperiri științifice reale au fost făcute de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic, în 1902. În 1934, Dumitru Tudor a publicat prima lucrare completă privind podul, iar ultima cercetare sistematică pe malul de nord al Dunării a fost efectuată în 1968, de către Octavian Toropu.

Politica activă reluată la Dunărea de Jos, rațiunile strategice, dar şi veleitățile personale, în raport cu Traian, l‐au determinat pe împăratul Constantin cel Mare să inițieze edificarea acestui pod transdanubian şi să refacă din temelii cetatea situată în imediata proximitate a acestuia.

Ridicarea podului s-a făcut într‐o zonă care, din punct de vedere geografic, prezenta o serie de similitudini cu cele din sectorul drobetan. Principala asemănare consta în faptul că aici Dunărea curgea pe două brațe: cel principal, sudic, care este navigabil şi în prezent; cel secundar, nordic (cu un debit mult mai redus), care astăzi nu mai există, fiind doar vag sugerat de o modestă gârlă, a Bozahuzului.

  • Cuvânt de încheiere

Nu vreau să fiu rău și să spun că se putea face mai mult, dar, azi la Sucidava (aprilie 2021), doar o rămășiță de picior de pod amintește că aici a fost acum 1700 de ani cel mai lung pod din antichitate.


  • Locație: Cartier Celei, Corabia, jud. Olt.
  • Articol realizat în aprilie, 2021.
  • Sursă text aici și aici

2 thoughts on “Podul lui Constantin cel Mare

  1. Pingback: Cetatea Sucidava – Țara cu Balauri

  2. -existăt o hartă a regiunii de la Dunărea de Jos (trasată prin anii 340) în care este figurat acest pod construit în timpul împăratului Constantin cel Mare; harta nu e secretă, poate fi văzută de oricine…

Leave a Reply