Palatul Postelnicului Cantacuzino | Ruine

  • Cuvânt de început

Când cineva îți vorbește despre ”ruine istorice”, care este prima reacție pe care o ai? Probabil una de tristețe, de neputință sau chiar de indignare. Dar când autoritățile amenajează ceva fain în jurul unor astfel de ruine și reușesc să creeze un mix între istorie și relaxare pentru comunitate din care fac parte, atunci aceste ”resturi istorice” sunt și mai interesante pentru oricine le calcă pragul.

Monumentul istoric pe care îl veți privi în aceste fotografii reprezintă una dintre atracțiile comunei Filipeștii de Târg, Prahova. În jurul acestuia a fost amenajat un părculeț bine îngrijit și cu mici foișoare, astfel că presupun că terenul se află în administrarea primăriei.

Două weekend-uri la rând am fost aici și de fiecare dată am găsit localnici relaxându-se în parc și fotografiind monumentul în sine, un domn de la Poliția Locală care se îngrijirea ca cineva să nu provoace pagube de orice fel sau alte persoane care erau în trecere, precum am fos și eu, și doreau să facă un mic popas. Sigur că deșeuri (PET-uri, doze de aluminiu, măști de protecție etc.) se pot vedea ici-colo, mai ales în pivnițele boltite, dar acestea sunt într-un număr foarte redus (nu spun că-i bine) comparativ cu alte monumente pe care le-am vizitat în Țara cu Balauri.

Se putea face mai mult cu acest monument? Clar că da! Dar în același timp, haideți să fim mai pozitivi și să apreciem aceste mici amenajări cu tentă istorică care fac doar bine pe plan local.

Următoarele informații istorice provin de pe platforma Monumente Uitate.

  • Date istorice

Cunoscut drept palatul postelnicului Constantin Cantacuzino (n. 1598 – d. 20 decembrie 1663) din Filipeștii de Târg, reședința în prezent sub formă de ruină reprezintă începuturile stilului brâncovenesc în ansamblurile boierești ale Țării Românești. În zonă mai există urme ale reședințelor cantacuzine în Filipeștii de Pădure, Măgureni, Mărginenii de Jos – precum și conacul Pană Filipescu ridicat în aceeași perioadă în aceeași localitate.

Din propia experiență, oricât de pasionat sunt eu de ruine și de patrimoniu istoric, vă spun că nu merită să vă deplasați până la Filipeștii de Pădure sau Măgureni pentru a vedea conacele de acolo pentru că aceste se află în incinta unor proprietăți private și efectiv nu a mai rămas mare lucru din ele (ziduri de incintă cel mult). În schimb, Conacul Pană Filipescu este restaurat și redat circuitului istoric din zonă. Acolo merită să opriți.

Postelnicul Constantin Cantacuzino își ridică în perioada anilor 1635 – 1641, o reședință luxoasă, ce va servi peste zeci de ani de exemplu pentru reședințele de la Măgureni, Potlogi și Mogoșoaia – ultimele două ridicate de Constantin Brâncoveanul. Descrierea ei apare în documentele istorice ale perioadei, ea fiind locul de primire al unor emisari străini (Paul de Alep) dar și cronicari munteni (Radu Greceanu). Tot izvoarele scrise menționează vasta bibliotecă a stolnicului Cantacuzino care a fost găzduită aici. Printre inovațiile acestei reședințe ies în evidență sistemele de aducțiune a apei din râul Prahova ce deserveau atât grădina cât și baia turcească a ansamblului.

  • Cine a fost Constantin Cantacuzino?

În primul rând, pentru că există această tendință, trebuie să fiți atenți să nu-l confundați pe Constantin Cantacuzino (postelnicul; tatăl) cu Stolincul Constantin Cantacuzino – fiul (1639/1640 – 1716), cel din urmă elaborând unul dintre primele „monumente ale cartografiei româneşti” alături de Descriptio Moldaviae, și anume Index geographicus celsissimi principatus Wallachiae (Harta Ţării Româneşti, martie 1694 – decembrie 1699). Aceasta este prima hartă întocmită de un român şi reprezintă un nepreţuit tezaur de informaţii de la sfârşitul secolului al XVII-lea pentru geografia, istoria, hidrologia și demografia Țării Românești.

Harta Țării Românești întocmită de Anton Maria Del Chiaro, 1718 după modelul orginial creat de stolnicul Constantin Cantacuzino.

Revenind la postelnicul Constantin Cantacuzino, un foarte bun rezumat despre acesta găsim aici:

„În secolul al XVII –lea are loc pătrunderea Cantacuzinilor în Filipești, istoria lor împletindu-se cu cea a familiei Filipescu. În decursul timpului între familiile boierești erau strânse legături de rudenie ca urmare a deselor căsătorii între descendenți. Căsătoriile aveau rolul de a menține sau mări moșiile care reprezentau puterea economică a boierimii și totodată poziția lor socială și economică.

…Constantin Cantacuzino (1598 – 1663) se stabilește în Țara Românească.

În timpul lui Alexandru Coconul (1623 – 1627) ajunge mare postelnic (1625), funcție pe care o va deține și în timpul lui Matei Basarab (1632 – 1654). În 1628 se căsătorește cu Elina fiica lui Radu Șerban și a Elinei care la rândul ei era fiica banului Udriște Mărgineanu. Această căsătorie l-a făcut stăpân pe <<moștenirea boierilor din Mărgineni ale căror moșii se întindeau de la Mărgineni, Filipești, până la hotarul cu Transilvania pe de o parte și pe alta a Prahovei, plasându-l printre cei mai bogați boieri din Țara Românească.”

„Postelnicul a fost plăcut impresionat de frumusețea și poziția localității încât s-a hotărât să ridice aici un palat, ale cărui ruine se văd și azi.”
  • Palatul astăzi

În prezent, sub formă de ruină se păstrează parțial pivnițele boltite (imaginea de mai jos) și câteva din zidurile parterului. Nu sunt cunoscute cercetări arheologice întreprinse până în acest moment care să aducă la lumină o volumetrie a vechii reședințe.

Palatul a suferit mari distrugeri la cutremurele din anii 1787 şi 1790, fără a mai fi însă restaurat, iar vitregia vremurilor a accelerat distrugerea acestuia.

  • Cuvânt de încheiere

La final de poveste, vă las cu (încă) o imagine făcută din ceruri asupra palatului, o galerie cu mai multe imaginii de la sol dar și un video pentru a vedea acest monument mai de aproape.

Într-un cuvânt: vizitați-l!


  • Locație: Filipeștii de Târg, Prahova; în centrul localității.
  • Articol realizat în aprilie, 2021.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s