- Cuvânt de început
Pentru a înțelege importanța acestei bijuterii și cum a fost ea făurită, trebuie să ne întoarcem în timp cu aproape un secol și jumătate și să aruncăm o privire asupra evenimentele din acele vremuri.
- Date istorice
Suntem în anul 1877.
Războiul Ruso-Turc mocnea din ce în ce mai tare în Balcani.
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, din dorința de a se elibera de sub jugul otoman după mai bine de patru sute de ani, profită de contextul internaţional pentru a-şi înfăptui un stat suveran și se alătură Rusiei în acest conflict.
La 4/16 aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei imperialiste să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.
Rusia, în primă fază cel puțin, nu a fost de acord cu intrarea noastră în război, nedorind ca românii să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor. Pentru că socoteala de acasă de cele mai multe ori nu se potrivește cu cea din târg, rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate și astfel nu au putut înainta în Balcani dincolo de trupele conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna, Bulgaria.
La Plevna, în cadrul acestei confruntări decisive purtate în perioada august 1877 – noiembrie 1877 și câștigate de armata română și rusă, ostașii noștri vor captura un tun otoman.
Din acest tun de oțel marca Krupp, 5 ani mai târziu țara noastră avea să-și făurească prima coroana regală.
- Coroana regală
Bijuteria din imaginile de mai jos nu este o coroană ,,obișnuită”, confecționată din aur sau alte metale prețioase, menită doar să împodobească fruntea unui monarh.
Inițial, guvernul s-a pronunțat în favoarea unei coroane foarte scumpe și fastuoase, însă la dorința Regelui Carol I aceasta a fost făurită (după schițele lui Theodor Aman), așa cum vă spuneam mai sus, din oțelul unui tun care a fost capturat în bătălia de la Plevna, în timpul asaltului redutei Grivița, în data de 30 august 1877. După recunoașterea Independenței, Carol I a fost încoronat Rege al României, pe 10 mai 1881. În cadrul ceremoniei, Regele declara:
,,Cu mândrie primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de Biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României”.

O un factor important în alegerea materialului din care să fie turnată coroana a fost dat de tatăl lui Carol, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta i-a trimis o scrisoare, datată în ziua de 19 aprilie 1881, în care i-a prezentat fiului un memoriu bine argumentat privind coroanele și ceremonia de încoronare pe care trebuia să o facă ținând cont de faptul că în România se instaura o monarhie fără tradiție, tânără și modernă.
Coroana cântărește 1.115 grame și este realizată din zburătura unui tun (partea din față a țevii) de calibru 90 mm, fabricat la F. Wöhlert din Berlin. Spre a comemora faptele strălucite săvârșite de armata română, pe tun, sub turaua otomană care poartă semnătura sultanului Abd Al-Hamid, este scrisă următoarea inscripție:
„DIN ACEST TVN LVAT DE OASTEA ROMÂNEASCĂ LA PLEVNA ÎN XXVIII NOEMVRIE MDCCCLXXVII S'A LUCRAT ÎN ARSENAL COROANA DE OCEL A REGELUI ROMÂNIEI CAROL I - X MAI MDCCCLXXXI.”

Tunul s-a păstrat în Muzeul Arsenalului până la desființarea muzeului, apoi a fost mutat în actualul Muzeul Militar Național.
De atunci, de la Încoronarea Regelui Carol I, Coroana de Oțel care astăzi e păstrată la Muzeul Național de Istorie a României a fost purtată de Regele Ferdinand I, în momentele Marii Uniri de la Alba Iulia, dar și de către Regele Mihai, la a doua sa încoronare, pe 6 septembrie 1940.

- Cuvânt de încheiere
Am fost cândva un Regat. O țară condusă de Regi și Regine. O perioadă cu bune și cu rele, cu neajunsuri dar și cu oamenii ce iubeau aceste meleaguri deși nu-și aveau rădăcinele în aceasta țară.
Ceea ce suntem astăzi, din punct de vedere al teritoriilor cel puțin, datorăm fără doar și poate (și) Regelui Carol I. Punct.
Iar coroana de mai sus, parte importantă a Tezurului Istoric, reprezintă fără doar și poate România de astăzi!

Regele Ferdinand purtând coroana de oțel, 1922.
- Această bijuterie se poate vizita la Muzeul Național de Istorie din București.
- Tarif: 20 lei/adult.
- Program: marți – duminică, 10:00 – 18:00.
- Detaliile privind programarea ghidajelor pot fi consultate aici.
- Sursă text aici, aici dar și aici.
wow…ce frumos, desi o parte din ce-ai scris, e iata ca: Nu stiam : O un factor important în alegerea materialului din care să fie turnată coroana a fost dat de tatăl lui Carol, sau, am uitat..cine stie…Si inca ceva: Coroana a fost purtata si de către Regele Mihai, la a doua sa încoronare, pe 6 septembrie 1940. De fapt : nu am gasit poze..sau Nu sunt decat in arhiva….sau nu am cautat bine…cert este ca: acum stiu.Aici m-ai ingenuncheat:) – Cuvânt de încheiere Am fost cândva un Regat. O țară condusă de Regi și Regine. O perioadă cu bune și cu rele, cu neajunsuri dar și cu oamenii ce iubeau aceste meleaguri deși nu-și aveau rădăcinele în aceasta țară.Frumos, foarte frumos…dau mai departe, Cu drag, cu multumiriRitta
Nici poze cu Carol I purtând coroana nu am găsit, dar acelea sunt foarte vechi. Cât despre Regele Mihai, cu siguranță a purtat-o, dar probabil nu sunt foarte multe poze rămase de atunci…