Închisoarea Doftana

  • Cuvânt de început

Ce să vă zic?! Bine ați venit, rău ați nimerit…

De ce am ales să încep cu fraza de mai sus? Simplu: pentru că la cât de impresionantă a fost și este în continuare această construcție din punct de vedere arhitectural, atât de rău a ajuns acum.

  • Prezentare

Penitenciarul Doftana este o construcție ridicată secolului al XIX-lea care a servit ca loc de detenție aproape o jumătate de veac inclusiv pentru deținuți politici. Printre numele importante care au fost închise aici sunt de menționat comuniștii Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol și legionarii Horia Sima și Corneliu Zelea Codreanu. În perioada regimului comunist a fost transformat în muzeu tocmai datorită apartenenței unora dintre deținuți la această ideologie politică, iar după revoluția din 1989 a fost abandonat. În momentul de față este clasat ca monument istoric (cod LMI: PH-II-m-A-16457), se află într-o stare precară de conservare și este parţial ruinat.

Închisoarea Doftana - vedere aeriană (150 m altitudine).
Închisoarea Doftana – vedere aeriană (150 m altitudine).
  • Istoric

Penitenciarul a fost ridicat la ordinul regelui Carol I între 1894 și 1896 (după unele surse 1892 – 1895) pe locul unei ocne.

Legenda locală spune că regele căuta un loc pe care să-și construiască o reședință de vară datorită condițiilor ambientale favorabile din acea regiune. Totuși o întâmplare nefericită l-a făcut să renunțe: calul său și-a rupt piciorul, fapt care a fost considerat un semn rău. De aceea a pornit să caute alt loc pe teritoriul comunei Telega și atunci i-a ieșit în cale fata unui sătean care i-a spus că a fost violată de ocnașii minelor de sare din zonă. Auzind aceasta, regele a hotărât să ridice acolo o închisoare pentru ocnași de unde să nu poată evada.

Închisoare Doftana - intrarea în curtea exterioară.
Închisoare Doftana – intrarea în curtea exterioară.

Penitenciarul a fost construit după planurile unui arhitect belgian fiind dotat cu instalații de apă, încălzire și electricitate, ultimele 2 fiind dispuse pe holuri. Totuși aceste facilități erau folosite și pentru a pedepsi sau răsplăti comportamentul deținuților.

Corpul închisorii a fost construit în formă de U și împărțit în 8 secții marcate cu litere de la A la H. Dintre acestea 3 erau luminoase și 5 întunecate datorită lipsei ferestrelor în celule și vopsirii celor de pe holuri. Pe lângă acestea penitenciarul avea spital, curți interioare, ateliere de tâmplărie și croitorie, beci pentru depozitarea hranei.

A fost dat în folosință în 1897 (1895 conform altor surse) și supranumit ”Bastilia românească” pentru că de acolo nu ar fi evadat nimeni. Totuși un fost angajat al muzeului înființat ulterior susține contrariul.

Închisoare Doftana - intrarea principală a penitenciarului.
Închisoare Doftana – intrarea principală a penitenciarului.

Numărul inițial de celule era 308, apoi a fost adus la 397 prin modificarea unor camere comune. Secția H era cea mai dură fiind folosită pentru deținuții periculoși sau pedepsirea celor care aveau abateri. Celulele de aici erau lipsite de paturi, iar pușcăriașii erau nevoiți să doarmă pe rogojini și să se învelească doar cu o jumătate de pătură. Uneori, pentru îngreunarea condițiilor de detenție, gardienii aruncau apă pe jos.

Închisoarea Doftana - camerele ofițerilor.
Închisoarea Doftana – camerele ofițerilor.

În penitenciarul Doftana au fost închiși, pe lângă hoți și criminali, țărani care au participat la răscoala din 1907, comuniști și ulterior legionari, însă vestea despre această categorie a fost ascunsă de către fostul regim pentru că nu servea intereselor sale de propagandă. Pentru evitarea conflictelor ce puteau izbucni între membrii celor două ideologii politice, deținuții au fost închiși în sectoare separate.

În anul 1929 comuniștii închiși la Doftana au obținut statutul de deținuți politici beneficiind de anumite privilegii, însă condițiile s-au schimbat după grevele din 1933 de la atelierele CFR Grivița și ale muncitorilor petroliști din Valea Prahovei.

Închisoarea Doftana - zid exterior fortificat.
Închisoarea Doftana – zid exterior fortificat.

Ceaușescu a fost închis 2 ani pentru activism și instigare la revoltă fiind încarcerat și în secția H, însă relatarea unui fost angajat al muzeului susține că perioada petrecută de dictator acolo a fost doar de câteva luni în timp ce se afla în tranzit spre alt penitenciar. Motivul pare și mai fantastic. Se pare că Ceaușescu nu ar fi fost deținut politic așa cum s-a susținut pentru glorificarea sa de luptător al comunismului, ci a fost închis pentru furturi comise în Gara de Nord.

O altă sursă menționează o variantă diferită: Ceaușescu a fost închis între 1936-1938 pentru propagandă comunistă și, din cauză că a furat mâncarea unui coleg de celulă bolnav, a fost bătut în asemenea măsură încât a rămas cu defectul de vorbire.

În 1940 au avut loc două cutremure, unul în octombrie și altul în noiembrie. Primul dintre ele n-a adus pagube semnificative și nu s-a luat nicio măsură pentru mutarea deținuților, însă cel de-al doilea a avut urmări mult mai importante. Din cauza prăbușirii unor ziduri peste cei închiși, printre care s-a aflat și liderul comunist Ilie Pintilie, penitenciarul a încetat să mai funcționeze. Turnurile de observație (se pot observa în slide-ul de mai sus) au fost și acestea afectate dar renovate ani mai târziu.

După 1960, penitenciarul a fost transformat în muzeu de către regimul comunist devenind loc de ceremonie pentru pionieri și un simbol de punere în valoare a suferințelor îndurate acolo de comuniști.

Structura a fost din nou afectată la cutremurul din 1977.

În 1990 penitenciarul a fost preluat de Ministerul Culturii care a desființat Muzeul Eroilor din Telega și a abandonat clădirea care a început să fie prădată și devastată. Doi ani mai târziu, Ministerul de Interne a intenționat să-și amenajeze acolo arhiva, dar Consiliul Local s-a opus acestui demers.

  • Cuvânt de încheiere

Acest obiectiv face parte din patrimoniul cultural și trebuie conservat. În multe cazuri proprietarii sau autoritățile care au această responsabilitate nu o îndeplinesc ducând astfel la degradarea continuă a obiectivului și ulterior la pierderea lui.

Ca să înțelegeți și mai bine stadiul de ruină la care a ajuns acest edificiu, priviți aici.

Important: Oficial, Închisoarea Doftana nu mai poate fi vizitată din cauza riscului iminent de prăbuşire. Personal, am luat decizia de a nu face fotografii la interior tocmai din această cauza. Dar dacă doriți să vedeți cum se prezintă partea interioară a acestui monument, vizitați Turism Neconvențional. Textul de mai sus este preluat de acolo.


  • Articol realizat în octombrie, 2019.
  • Locație

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s