Tezaurul de la Peretu

  • Cuvânt de început

De-a lungul veacurilor, zeci de civilizații au dăinut pe aceste meleaguri lăsând în urma lor obiecte de cult, obiecte religioase și comori care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. O parte din acestea au fost descoperite, de cele mai multe ori întâmplător, altele încă zac acolo în străfundurile pământului. Dar toate, absolut toate, fac parte din Tezaurul României.

Un tezaur care astăzi vorbește despre un tărâm al legendelor. Despre un pământ ancestral, asiduu încercat și lovit de toate urgiile istoriei. Din puzderia de legende locale despre comori, multe sunt parțial adevărate întrucât ele s-au propagat din gură în gură primind totodată și multe alterări ale detaliilor originare.

Comoara de mai jos (Fig. 1) reprezintă fără doar și poate una dintre cele mai mari descoperiri de pe teritoriul ţării noastre.

Fig. 1 - Tezaurul de la Peretu expus în prezent la Muzeul Național de Istorie.
Fig. 1 – Tezaurul de la Peretu expus în prezent la Muzeul Național de Istorie.
  • Date istorice

Mormântul princiar getic de la Peretu, din județul Teleorman, a fost descoperit în vara anului 1970, la sud-est de comună, în mod întâmplător, în timpul aratului și apoi prin săptături arheologice efectuate în acel an cât și în 1971. Mormântul datat către sfârșitul secolului al IV-lea și/sau începutul secolului al III-lea a.Chr. se afla pe malul drept al râului Vedea, într-un tumul mult aplatizat.

În urma cercetărilor arheologice au ieșit la iveală scheletul unui bărbat înhumat, capul și picioarele unui cal, scheletele a doi câini, scheletul unui bovideu, vase ceramice, arme din fier, părți componenete ale unui car funerar din fier prevăzut cu patru roți, precum și un bogat inventar compus din piese din argint: un coif de argint aurit (Fig. 2), un cap de sceptru-antropomorf (Fig. 3), un vas de tip aryballos (Fig. 4), trei vase phiale, nasturi-butoni, mărgele și o strecurătoare iar din bronz, un platou mare și un cazan.

Obiectele cu caracter princiar descoperite la Peretu oferă un elocvent repertoriu al varietății și vivacității artei getice din secolele IV-III a.Chr. Coiful de ceremonie din argint aurit prezintă pe partea frontală doi ochi apotropaici de mare expresivitate, iar pe apărătoarele de obraz sau de ceafă scene mitologice, elemente de o complexitate simbolică aparte.

O altă piesă cu o deosebită valoare artistică, din punct de vedere tipologic încă singulară, este cea din Fig. 3 ce prezintă forma unui cap uman și lucrată de asemenea din argint aurit. Cu o semnificație simbolică aparte, piesa a fost interpretată de unii cercetători ca fiind un vas ceremonial iar de alții ca partea superioară a unui sceptru.

Din inventarul funerar sau mai păstrat vase de argint, de tip phiala, folosite probabil și pentru libații, piese de harnașament (aplice zoomorfe – Fig. 5 – reprezentând un animal sau două în luptă; frontale cu o protomă de animal în rondebosse dispus pe o placă traforată), butoni, fibule, coliere etc., obiecte cu funcții utilitare și decorative.

  • Cum a fost descoperit coiful

Înr-un interviu volum editat de prof. Cătălin-Ionuț Florea, Mărturii istorice din com. Peretu, Ed. Argonaut, Cluj Napoca, 2012, p. 68., Alexandru Trână, țăranul care a descoperit poate cea mai importantă componentă a acestui tezaur, povestește:

„Eram la arat, era o măgură mai mare şi nu puteam să urcăm apa sus pe ea şi inginerul principal de la grădină m-a pus să întinz pământul în părţi, ca să udăm. Şi eu aveam tractorul cu lama în faţă şi plug pe spate, aram şi împrăştiam pământul în dreapta, în stânga. Arând acolo, am găsit în plug o tavă, de aramă am zis că e, am aruncat-o. Am zis că e… ce e… o tavă, am aruncat-o alături. După aia am mai tras vreo două brazde, am împins şi l-am lăsat aşa că mai aveam alte treburi. Mai târziu, pe seară a venit inginerul, astaa…, pândaru, paznicul. A văzut ce făcusem eu acolo şi dând ocol pe acolo a văzut în canalul ăla, tava aia de am găsit-o eu. A luat-o şi a dus-o la coşar. Eu am terminat, iar dimineaţa când m-am dus la lucru. Inginerul, şeful de echipă al grădinii, constructorul de la solarii, eram vreo 5 inşi acolo. Tot paznicul a zis, trebuie să fie ceva acolo, nu se poate şi am mers toţi acolo. Erau 100 m de la coşar, până la măgură. Am început să împing iar pământul, să îl împrăştii, am dat de două ori şi am luat în lama plugului, ca un cazan din ăsta de lapte. În el am găsit nişte paftale cât catarama la curea, 7, 8, 10, câte o fi fost în el. Am mai găsit tot în el şi 2 căni de băut apa. Mai târziu ne-am oprit, am zis că trebuie să vie cineva aici, inginerul ne-a oprit, noi ne-am dus la treburile noastre, iar el a anunţat pe ăştia de la Roşiori de la Muzeu. Au venit, s-a uitat unde s-au găsit piesele alea. La câteva zile au venit, au luat oameni cu ziua şi au zgârmat, era şi unul Moscalu. Piesele astea nu erau băgate în pământ, erau la suprafaţa pământului şi strânsă măgura pe ele. Coifurile alea le-au găsit ei. Coiful găsit era din argint şi avea nişte flori suflate cu aur. Au mai găsit oase de cal, că a fost cu şareta îngropat. Era şi vatră de foc, se cunoştea cărămida arsă, alea le-a descoperit ei, nu le-am găsit eu.Două săptămâni au stat la mine în gazdă şi aici aduceau tot inventarul ăla, Emil Moscalu, arheologul a stat la mine, venea de la muzeu de la Bucureşti.Nu am fost recompensat cu nimic că am găsit alea, m-au cercetat, dar nu au găsit nimic, eu aruncasem alea, dacă nu spunea inginerul la muzeu, rămânea aşa”.

  • Cuvânt de încheiere

Valoarea tezaurului de la Peretu este imposibil de estimat, dar importanța uriașă rezidă, în primul rând, din numeroasele informații istorice pe care această comoară ni le transmite, ajutându-ne să recreem o parte din povestea antică de pe aceste meleaguri, de acum de mai bine de două milenii.



2 thoughts on “Tezaurul de la Peretu

  1. Pingback: Coiful getic de la Coțofenești – Țara cu Balauri

  2. Pingback: Coifurile României – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s