Castrul roman Jidova

  • Cuvânt de început

De când am pus pe picioare acest blog, v-am prezentat o serie de castre romane de o importanță majoră pentru istoria țării noastre precum ArutelaDrobetaDinogetiaNoviodunum, Halmyris sau Pietroasele.

Toate acestea reprezintă o parte infimă din totalul de castre romane din România pentru că, așa cum menționează specialiștii, ”avem 70 de castre, 50 de mici fortificații si mai mult de 150 de turnuri, deși numărul lor trebuie sa fi fost mai mare”[1]. Însă, precum era de așteptat sau nu, aceste urme ale Imperiului Roman sunt astăzi, în mare parte, înghițite de nepăsarea autorităților și negura vremurilor de altădată.

Vă aduc la cunoștință aceste aspecte pentru că recent am descoperit un proiect foarte fain și care sper să atragă cât mai multe fonduri pentru a se pune pe picioare: Limes – Frontierele Imperiului Roman în România. Această inițiativă, așa cum sugerează numele, dorește, pe scurt, să facă lumină asupra frontierei fortificate (limes) a Imperiului Roman în România (Fig. 1). Pe această linie de graniță, legiunile romane au construit garnizoane militare complete, bine organizate, numite castru (“castrum romanum”) cu scopul de a păzi teritoriul imperiului, adică provincia romană Dacia.

Fig. 1 – Frontiere Imperiului Roman în România. Sursă foto, aici.
Fig. 1 – Frontiere Imperiului Roman în România. Sursă foto, aici.

Un astfel de castru, localizat pe linia albastră de mai sus și bine întreținut astăzi, este cel situat în cartierul Pescăreasa, la intrarea dinspre sud în municipiul Câmpulung, în imediata proximitate estică a şoselei Piteşti-Câmpulung.

  • Date istorice

Castrul mare din punctul „Jidova” (Fig. 2) este cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, ce avea rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. A fost construit între anii 190-211, în timpul împăraților Commodus și Septimius Severus, fiind singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus.

Nu se cunoaște numele antic al castrului, însă târziu după retragerea aureliană şi după perioada marilor migraţii ce au transformat în cenuşă operele arhitecturale şi edilitare ale antichităţii, în zorii evului mediu, localnicii şi călătorii pe drumul Câmpulungului, deopotrivă, rămân impresionaţi de zidurile încă solide ale castrului aflat în ruină şi le atribuie fabuloşilor oameni înalţi şi puternici ce populau lumea la începuturile ei – jidovii, în limbajul popular, întâlniţi în majoritatea mitologiilor europene[2].

Fig. 2 - Castrul roman Jidova, vedere aeriană (70 metri altitudine). Notă: fotografia a fost făcută din afara castrului, de pe DN73, pentru că nu se permite ridicarea dronelor din interior.
Fig. 2 – Castrul roman Jidova, vedere aeriană (70 metri altitudine). Notă: fotografia a fost făcută din afara castrului, de pe DN73, pentru că nu se permite ridicarea dronelor din interior.

Castrul din imaginea de mai sus este unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană, iar cercetările arheologice susţinute, de la al căror început s-au împlinit de curând 13 decenii, dublate de ample lucrări de restaurare şi consolidare constituie un model de consecvenţă şi reuşită în încercarea de a ne apropia mai mult de monumentele antichităţii.

Aici, în muzeul de sit în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor & locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum.

De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba de o trupă auxiliară alcătuită din luptători orginari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum[3].

  • Muzeul

Un mare număr de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice de aici se află expuse în muzeul castrului şi la Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung, astfel: obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc.

În muzeul castrului, două lucruri mi-au atras atenția în mod special: macheta castrului și cum se prezenta acesta odinioară, dar și harta provinciei romane Dacia.

  • Cuvânt de încheiere

Acest castru are potențial. Se ajunge relativ ușor la el, este bine semnalizat de pe DN73 iar tariful pentru intrarea în muzeu este unul infim. Într-adevăr, muzeul este unul micuț dar bogat în artefacte și informații despre castru, despre Dacia romană, despre Limes Transalutanus. Ghidul muzeului de asemenea unul foarte bun și pregătit cu toate informațiile necesare. E loc mult de îmbunătățire, dar și așa merită vizitat din plin!

Și cum la noi toate lucrurile bune vin la pachet și cu niște aspecte…mai puțin bune, înțeleg că în urma cu 10-12 ani, în ciuda situației de monument istoric, existau terenuri împărțite de primărie exact pe situl marelui castru roman de la Jidova. În prezent nu cunosc situația.


  • Locație (Google Maps)
  • Program: marți – duminică, 09:00 – 17:00.
  • Tarif intrare muzeu: 7 lei/persoană
  • Articol realizat în decembrie, 2020.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s