Castrul roman de la Pietroasele

  • Cuvânt de început

De când am pus pe picioare acest blog, v-am prezentat o serie de castre romane de o importanță majoră pentru istoria țării noastre precum Arutela, Drobeta, Dinogetia, Noviodunum sau Halmyris.

Toate acestea reprezintă o parte infimă din totalul de castre romane din România pentru că, așa cum menționează specialiștii, ”avem 70 de castre, 50 de mici fortificații si mai mult de 150 de turnuri, deși numărul lor trebuie sa fi fost mai mare”[1]. Însă, precum era de așteptat sau nu, aceste urme ale Imperiului Roman sunt astăzi, în mare parte, înghițite de nepăsarea autorităților și negura vremurilor de altădată.

Vă aduc la cunoștință aceste aspecte pentru că recent am descoperit un proiect foarte fain și care sper să atragă cât mai multe fonduri pentru a se pune pe picioare: Limes – Frontierele Imperiului Roman în România. Această inițiativă, așa cum sugerează numele, dorește, pe scurt, să facă lumină asupra frontierei fortificate (limes) a Imperiului Roman în România (Fig. 1). Pe această linie de graniță, legiunile romane au construit garnizoane militare complete, bine organizate, numite castru (“castrum romanum”) cu scopul de a păzi teritoriul imperiului, adică provincia romană Dacia.

Fig. 1 - Frontiere Imperiului Roman în România. Sursă foto, aici.
Fig. 1 – Frontiere Imperiului Roman în România. Sursă foto, aici.

Un astfel de castru, printre cele mai importante de pe aceste meleaguri, este cel de la Pietroasele, Buzău.

  • Date istorice

Și, ca să-mi continui ideea, pe cât de important este acest castru din punct de vedere istoric. . . pe atât de lovit de soartă este.

Primul român care se documentează și scrie despre fortificația de la Pietroasele este Alexandru Odobescu. În 1866, printr-o procedură destul de sumară, de sondare în câteva puncte a perimetrului format de zidul original, Odobescu realizează  un plan al castrului (Fig. 2), publicat în volumul al treilea al monografiei sale, Le Trésor de Pétrossa (monografie în care a vorbit pe larg despre Tezaurul de la Pietroasele). Cum acesta a fost ultimul volum al lucrării, el fiind neterminat, cu toate că rezultatele expertizei pe care a făcut-o la fața locului sunt inedite, ele au fost expuse foarte sumar.

Fig. 2 - Planul castrului roman de la Pietrosele în viziunea lui Alexandru Odobescu. Sursă foto, aici.
Fig. 2 – Planul castrului roman de la Pietrosele în viziunea lui Alexandru Odobescu. Sursă foto, aici.

După acest moment, cercetările arheologice au fost reluate în mai multe etape începând cu 1973.

Conform acestor cercetări, situl arheologic este compus din necropolă, castru, therme (Fig. 3) şi aşezare civilă, toate fiind în prezent încadrate în lista monumentelor de patrimoniu clasa A. Situarea geografică la mare distanţă de Dunăre îi conferă acestei fortificaţiei un statut aparte. Este evident faptul că ridicarea sa nu putea începe decât în condiţiile în care Imperiul Roman se afla în plină ofensivă, iar neamurile barbare fuseseră pacificate pentru o bună bucată de timp. Acest moment cu greu nu putea fi altul decât anul 332, când triburile gotice sunt înfrânte dezastruos şi li se impune un foedus, adică un fel de tratat. Puţinele monede descoperite indică funcţionarea castrului pe durata întregii epoci constantiniene.

Acestea fiind spuse, rezultă faptul că cel mai probabil acest castru a fost ridicat de împăratul Constantin cel Mare în perioada campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre. Cea mai importantă legiune care a campat aici a fost Legiunea a XI-a Claudia, aceasta fiind detașată de la Durostorum pentru a întări paza din regiune.

Fig. 3 - Thermele castrului roman de la Pietrosele
Fig. 3 – Thermele castrului roman de la Pietrosele.
  • Situația actuală

Păi, ce să vă spun? Atât timp cât thermele acestui castru se află sub un pod, la propriu vorbind, nici nu mai conteaza dacă a fost cu intenție sau nu acest lucru. Și ca să înțelegeți mai bine, vă invit la un slide de fotografii lacrimogene:

Toate evenimentele din jurul acestui castru sunt efectiv în ceață. De la partea financiară, cercetările arheologice, expropiere și până la simpla vizitarea a acestuia. Mai multe detalii, aici.

Spre exemplu, eu ca să ajung la aceste therme, care după cum vedeți se află sub un pod de-a binelea, a trebuit efectiv să mă cațăr pe un gard, să sar acel gard iar apoi să-mi fac loc printre bălării. Iar înainte de asta, în timp ce te apropii de therme, te lovește un astfel de semn:

Fig. 4 – Indicator turistic al thermelor castrului roman de la Pietrosele, localizate astăzi pe o propietate privată (parțial) și sub un pod.

Dacă doriți să aveți o imagine de ansamblu asupra thermelor și unde/cum sunt acestea localizate, vă recomand acest filmuleț.

  • Cuvânt de încheiere

Cam atât pentru astăzi. Restul e istorie. . .o istorie peste care trec mașini!



One thought on “Castrul roman de la Pietroasele

  1. Pingback: Castrul roman Jidova – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s