Coiful getic de la Coțofenești

  • Cuvânt de început

De-a lungul veacurilor, zeci de civilizații au dăinut pe aceste meleaguri lăsând în urma lor obiecte de cult, obiecte religioase și comori care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. O parte din acestea au fost descoperite, întâmplător, altele încă zac acolo în străfundurile pământului. Dar toate, absolut toate, fac parte din Tezaurul României.

Comoara de mai jos (Fig. 1), dezvăluită întâmplător, reprezintă fără doar și poate una dintre cele mai mari descoperiri şi totodată unul dintre cele mai cunoscute obiecte de artă antică de pe teritoriul ţării noastre.

Dar povestea descoperiri acestui coif rămâne într-o oarecare măsură învăluită în mister . . .

Fig. 1 - Coiful dacic de la Coțofenești (1).
Fig. 1 – Coiful dacic del a Coțofenești (1).
  • Cum a fost descoperit?

Pe la finele anului 1927, copilul Traian Simion din satul Coțofenești, comuna Poiana-Vărbilău, jud. Prahova avea să scoată la iveala din apropiere unui tumul, în timp ce păștea vitele, un coif de o valoare imensă pentru patrimoniul cultural al acestei țări. Tumulul numit de localnici Vârful/Coama Fundăturii, nu mai există astăzi datorită sau din cauza muncilor agricole ce l-au nivelat.

  • Cine l-a cumpărat?

Tot în acel an, Ion Marinescu-Moreanu, un comerciant respectat al vremurilor de atunci, achiziționează coiful cu suma de 30.000 lei (o sumă consistentă în epocă, echivalentă cu venitul pe mai mulți ani al unui țăran) de la localnicul Alexandru Simion, tătăl lui Traian Simion. De abia spre sfârșitul lui aprilie 1929, coiful de la Coțofenești intră în circuitul public și sfârșește prin a fi achizționat de către Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor pentru Muzeul Național de Anitichități. Odată cu înființarea Muzeului Național de Istorie a României, a intrat în colecțiile acestuia.

Potrivit documentelor aparținând lui Ion Marinescu-Moreanu, se poate presupune că descoperirea coifului de la Coțofenești s-a produs înainte de vara timpurie sau toamna anului 1927, posibil în 1926 sau chiar anterior acestei date.

  • Dimensiuni

Coiful se păstreaza doar fragmentar, lipsindu-i o parte din zona superioară (Fig. 2), de formă țuguiată, a calotei, precum și câteva părți din apărătoarea de obraz din dreapta. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofenești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.

Coiful de la Coțofenești cântărește 746,28 g și este o piesă din aur masiv.

Fig. 2 - Coiful dacic de la Coțofenești (2).
Fig. 2 – Coiful dacic de la Coțofenești (2).
  • Decorațiunile coifului

Pe placa frontală, de formă dreptunghiulară, se află reprezentată o pereche de ochi proeminenți, apotropaici, cu două rânduri de sprâncene, răsucite în sus și gene puternic conturate. Pe apărătoarele de obraz este înfățișată o scenă de sacrificiu (Fig. 3).

Fig. 3 - Coiful dacic de la Coțofenești (3).
Fig. 3 – Coiful dacic de la Coțofenești (3).

Apărătoarea de ceafă (Fig. 4) este împărțită în două registre: în registrul superior sunt reprezentate două grupe de câte doi sfincși, extrem de stilizați, privind cu toții, înspre stânga. În registrul inferior sunt figurați trei grifoni.

Fig. 4 - Coiful dacic de la Coțofenești (4).
Fig. 4 – Coiful dacic de la Coțofenești (4).
  • Mix de artă traco-getică şi persană

Luând în calcul stângăcia utilizării perspectivei, unii cercetători au pledat pentru atribuirea unui artizan local, influențat, probabil, de arta animalieră din zona stepelor euroasiatice, cu precădere cele persane. Acesta se prea poate să fi fost și un cunoscător al unor motive artistice grecești (exemplul cu motivul sfincșilor și grifonilor).

Motivul ochilor apotropaici care decorează placa frontală a coifului de la Coțofenești, se regăsește și pe alte coifuri princiare de paradă traco-getice (Agighiol, Peretu) descoperite pe teritoriul României de astăzi ceea ce poate indica faptul că între acestea există o legătură culturală.

Foarte probabil, cel care a dispus prelucrarea coifului a fost un conducător politic și militar geto-dac din cea de a doua jumătate a secolului al V-lea, din zona de nord a bazinului râului Prahova, a căruit putere și bogăție se baza cu precădere pe controlul exploatării și comercializării aurului. Judecând însă după dimensiunile sale reduse, utilizatorul coifului de paradă de la Coțofenești trebuie să fi fost un copil sau un adolescent și nu un bărbat matur.

  • Cuvânt de încheiere

Valoarea coifului de la Coțofenești este imposibil de estimat astăzi, dar importanța uriașă sa rezidă, în primul rând, din numeroasele informații istorice pe care această comoară ni le transmite, ajutându-ne să recreem o parte din povestea popoarelor geto-dacice, de acum de mai bine de două milenii.

Bucurați-vă de această minunăție descoperită, întâmplător, pe meleagurile noastre!

Fig. 5 - Coiful dacic de la Coțofenești (5).
Fig. 5 – Coiful dacic de la Coțofenești (5).

  • Această bijuterie se poate vizita la Muzeul Național de Istorie din București.
  • Tarif: 20 lei/adult.
  • Program: marți – duminică, 10:00 – 18:00
  • Detaliile privind programarea ghidajelor pot fi consultate aici.

Loading…

Something went wrong. Please refresh the page and/or try again.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s