- Cuvânt de început
În lb română, termenul culă are următoarele tâlcuri: 1. (În arhitectura medievală) Turn de apărare. 2. Locuință boierească fortificată, cu mai multe caturi, răspândită în sec. XVIII în Oltenia. ♦ Turn boltit în palatul domnesc, în care se păstra vistieria; p. ext. vistierie, tezaur. 3. (Înv.) Beci boltit; subterană.
Forme şi sensuri asemănătoare, pentru acest termen, se întâlnesc în toate limbile balcanice, inclusiv în turcă, unde kule înseamnă ”turn”. De altfel, pe cursul Dunării, în jud. Mehedinți, chiar există o cetate înghițită de ape cu acest nume – Cetate Tricule.
Revenind la oile noastre, cum se spune prin unele regiuni ale țării, Cula lui Costea nu mai este ce era odată, la propriu, construcția inițială fiind efectiv mâncată de nepăsarea autorităților și negura vremurilor demult apuse.
- Cula – Date istorice
Pe la începutul secolului al XVIII-lea, boierul Costea Rondiriș, un personaj înstărit cu multe moșii prin Muntenia, construiește o culă având ca scop principal apărarea împotriva tâlharilor, haiducilor și nu în ultimul rând a grupurilor de turci ce treceau Dunărea pentru a prădui și jefui în acele vremuri.

Cula era practic o locuință semifortificată, destul de înaltă (20-25 de metri), cu niște pereți de aproximativ 2 metri grosime și o fundație de 4 metri. Având aceste dimensiuni, cu siguranță nu era ușor să o străpungi iar boierul Rondiriș s-a folosit din plin de acest aspect. Și-a ascuns toate comorile în interiorul acesteia, a construit un tunel subteran (conform legendelor din sat) pentru a scăpa mai repede din calea inamicului și a dotat partea superioară a culei cu puncte bine definite de supravegehere.


Trecut-au anii, boierul Rondiriș se duce la cele veșnice, iar logofătul Nicolae Bâțcoveanu și pitarul Ioniță Bâțcoveanu, frați, au intrat în proprietatea moșiei unde era construită cula.
Imediat după ce a fost cumpărată, cula a suferit diferite modificări. În 1878 își pierde partea superioară. În 1907 este cuprinsă de flăcări în timpul răscoalei țărănești. După aceste două evenimente nefericite, cula este refăcută, dar o perioada bună nu ține pentru că în 1960, odată cu dezvoltarea rapidă a regimului comunist în România, construcția este părăsită cu totul și ajunge o simplă ruină.

Astfel că, în 1972, semifortifacția originală de la Frăsinet, jud. Teleorman, este demolată pentru a fi reconstruită cu cărămizile originare în perioada 1977-1978, adăugându-i-se al doilea etaj, cu foișor. Practic, ceea ce vedeți în pozele de mai sus seamănă foarte puțin, poate chiar deloc, cu turnul construit de boierul Costea Rondiriș.

- Conacul și clădirile anexe – Date istorice
Și ca să fie durerea și mai mare, pe lângă această culă, se pare că familia Rondiriș a avut și un conac frumos tare dar care și acesta s-a dus pe apa sâmbetei în mare parte. Pare-mi-se că a fost construit undeva prin sec. al XIX-lea, distrus în mare parte și renovat în 1942 căpătând actuala înfățișare. În 1948 ajunge să fie naționalizat și folosit ca sediu CAP.
Astăzi, conacul, la fel ca turnul de apărare (cula), este devastat, ruinat și gata să cadă pe tine. Nu mai are acoperiș, spre exemplu.
Imaginile vorbesc de la sine:


- Cuvânt de încheiere
Să vă mai spun cât de dureros este să observi cum aceste edificii încărcate de istorie sunt lăsate la voia întâmplării? Sau că autoritățile nu fac absolut nimic pentru punerea în valoare a acestui monument, deși îl menționează în toate studiile / rapoartele de turism? Nu vă mai spun.
Este singura culă din Teleorman și cea mai izolată, dacă pot spune așa, ținând cont de faptul că majoritatea culelor de la noi din țară se află în județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Dolj și Mehedinți.
- Locație: sat FRĂSINET; comuna FRĂSINET, jud. Teleorman; Str. Gării 72 bis, în centrul localității;
- Articol realizat în decembrie 2019;
- Sursă informații aici, aici și aici.
- Dacă doriți să-mi susțineți cauza iar împreună să punem bazele unei enciclopedii care să contribuie la descoperirea unor locații cu iz istoric mai puțin vizitate și recunoscute de publicul larg, o puteți face alegând una din opțiunile de mai jos.
1. Paypal | https://www.paypal.com/paypalme/laurentiucutaru sau click aici. 2. Transfer Revolut - Link | revolut.me/larrybalaur 3. Transfer Revolut - Cont IBAN | RO52BREL0005508978190100
Pingback: Ruinele Curţii lui Constantin Aga Bălăceanu – Țara cu Balauri