Cula lui Costea

  • Cuvânt de început

În româneşte, termenul culă are următoarele tâlcuri: 1. (În arhitectura medievală) Turn de apărare. 2. Locuință boierească fortificată, cu mai multe caturi, răspândită în sec. XVIII în Oltenia. ♦ Turn boltit în palatul domnesc, în care se păstra vistieria; p. ext. vistierie, tezaur. 3. (Înv.) Beci boltit; subterană.

Forme şi sensuri asemănătoare, pentru acest termen, se întâlnesc în toate limbile balcanice, inclusiv în turcă, unde kule înseamnă ”turn”. De altfel, pe cursul Dunării, în jud. Mehedinți, chiar există o cetate înghițită de ape cu acest nume – Cetate Tricule.

Revenind la oile noastre, cum se spune prin unele regiuni ale țării, Cula lui Costea nu mai este ce era odată, la propriu, construcția inițială fiind efectiv mâncată de nepăsarea autorităților și negura vremurilor demult apuse.

  • Cula – Date istorice

Pe la începutul secolului al XVIII-lea, boierul Costea Rondiriș, un personaj înstărit cu multe moșii prin Muntenia, construiește o culă (Fig. 1) având ca scop principal apărarea împotriva tâlharilor, haiducilor și nu în ultimul rând a grupurilor de turci ce treceau Dunărea pentru a prădui și jefui în acele vremuri.

Fig. 1 - Cula lui Costea (1)
Fig. 1 – Cula lui Costea (1)

Cula era practic o locuință semifortificată, destul de înaltă (20-25 de metri), cu niște pereți de aproximativ 2 metri grosime și o fundație de 4 metri (Fig. 2 & 3). Având aceste dimensiuni, cu siguranță nu era ușor să o străpungi iar boierul Rondiriș s-a folosit din plin de acest aspect. Și-a ascuns toate comorile în interiorul acesteia, a construit un tunel subteran (conform legendelor din sat) pentru a scăpa mai repede din calea inamicului și a dotat partea superioară a culei cu puncte bine definite de supravegehere.

Fig. 2 - Cula lui Costea (2)
Fig. 2 – Cula lui Costea (2)
Fig. 3 - Cula lui Costea (3)
Fig. 3 – Cula lui Costea (3)

Trecut-au anii, boierul Rondiriș se duce la cele veșnice, cel mai probabil, iar logofătul Nicolae Bâțcoveanu și pitarul Ioniță Bâțcoveanu, frați, au intrat în proprietatea moșiei unde era construită cula.

Imediat după ce a fost cumpărată, cula a suferit diferite modificări. În 1878 își pierde partea superioară. În 1907 este cuprinsă de flăcări în timpul răscoalei țărănești. După aceste două evenimente nefericite, cula este refăcută dar perioada bună nu ține mult pentru că în 1960, odată cu dezvoltarea rapidă a regimului comunist în România, construcția este părăsită cu totul și ajunge o simplă ruină (Fig. 4).

Fig. 4 - Acoperiș distrus în mare parte
Fig. 4 – Acoperiș distrus în mare parte

Astfel că, în 1972, semifortifacția originală de la Frăsinet, jud. Teleorman, este demolată pentru a fi reconstruită cu cărămizile originare în perioada 1977-1978, adăugându-i-se al doilea etaj, cu foișor. Practic, ceea ce vedeți în pozele de mai sus seamănă foarte puțin, poate chiar deloc, cu turnul construit de boierul Costea Rondiriș (Fig. 5).

Fig. 5 - Cula lui Costea (4)
Fig. 5 – Cula lui Costea (4)
  • Conacul și clădirile anexe – Date istorice

Și ca să fie durerea și mai mare, pe lângă această culă, familia Rondiriș a avut și un conac frumos tare dar care și acesta s-a dus pe apa sâmbetei în mare parte. Pare-mi-se că a fost construit undeva prin sec. al XIX-lea, distrus în mare parte și renovat în 1942 căpătând actuala înfățișare. În 1948 ajunge să fie naționalizat și folosit ca sediu CAP.

Astăzi, conacul, la fel ca și turnul de apărare (cula), este devastat, ruinat și gata să cadă pe tine. Nu mai are acoperiș, spre exemplu.

Imaginile vorbesc de la sine:

Fig. 6 - Conacul și clădirea anexă de pe fosta moșie Costea
Fig. 6 – Conacul și clădirea anexă de pe fosta moșie Costea
Fig. 7 - Conacul și clădirea anexă de pe fosta moșie Costea
Fig. 7 – Conacul și clădirea anexă de pe fosta moșie Costea
  • Cuvânt de încheiere

Să vă mai spun cât de dureros este să observi cum aceste edificii încărcate de istorie sunt lăsate la voia întâmplării? Sau că autoritățile nu fac absolut nimic pentru punerea în valoare a acestui monument, deși îl menționează în toate studiile / rapoartele de turism? Nu vă mai spun….

Este singura culă din Teleorman și cea mai izolată, dacă pot spune așa, ținând cont de faptul că majoritatea culelor de la noi din țară se află în județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Dolj și Mehedinți.


  • Locație: sat FRĂSINET; comuna FRĂSINET, jud. Teleorman; Str. Gării 72 bis, în centrul localității. Click MAPS pentru coordonate pe hartă.
  • Program – 24/24, dar trebuie să țineți cont de faptul că această culă este posibil să fie proprietate privată și practic accesul este interzis. Are într-adevăr un gard de protecție în jurul ei, dar accesul în incinta acesteia se face printr-o poartă larg deschisă și fară vreun semn de avertizare.
  • Articol realizat în decembrie, 2019.

Articol susținut financiar de balaurii:

Mă înclin în fața voastră!

Voi ce cule ați mai vizitat?

© Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s