- Cuvânt de început
Există o etapă istorică în ADN-ul acestei țări prea puțin înțeleasă. O etapă care a lăsat în urma ei construcții de o frumusețe aparte, un stil arhitectural ce atrage atenția oricărei persoane ce se perindă pe lângă aceste edificii.
Perioada vechilor familii boierești, a moșierilor, pentru că despre aceasta este vorba, merită cercetată și adusă la suprafață. Conacele, casele boierești și orice edificiu din perioada respectivă vin cu un farmec aparte. Și pentru a vă stârni și mai mult curiozitatea, priviți în imaginile de mai jos frumusețe de conac:

- Date istorice
Am răscolit internetul, cărțile de istorie și orice sursă care îmi poate oferi mai multe detalii despre acest conac, dar nimic.
Ce vă pot spune cu siguranță este că a fost construit în anul 1880-1890 și că a suferit ceva renovări de atunci și până-n prezent. Conacul a fost proprietatea boierului Voinea, unul dintre cei mai înstăriți oameni de prin zona Munteniei din acele vremuri.

Poate că ați observat faptul că titlul acestui articol cuprinde și numele ‘Teleorman’. Motivul este unul relativ simplu: se pare că în jud. Giurgiu ar exista un alt conac asemănător și cu același nume – Conacul Voinea.
Nu vă pot spune cu exactitate dacă vorbim despre același boier, singurul motiv care mă face să cred acest lucru fiind legat de faptul că acest Voinea ar fi deținut mai multe moșii, conace și alte proprietăți prin zonele de sud ale țării (Teleorman, Giurgiu, Ilfov etc.)

Petre Stoica, publicist român, scria despre boierul Voinea astfel:
“Fără Voinea n-aş avea casă…Da că să vedeţi….Într-o zi mă cheamă la el boierul. Îmi dă banii şi vin cu lada, el destupă două sticle şi ciocneşte cu mine. […] Vezi, dumneata, aşa mi-am făcut eu casă, pe banii lui Voinea. Om bun cum a fost ăsta, Dumnezeu să-l odihnească, nu mai există. Şi cât l-au mai chinuit comuniştii în 1948. L-au bătut rău de tot, să scoată aurul din ascunzătoare şi l-au dus, el abia se târa după o căruţă. L-a plâns satu’, de pomană. Cică a murit în sărăcie”
Textul de mai sus prezintă cu exactitate statutul boierilor la instaurarea regimului comunist în România și prin ce momente dure au trecut aceștia.
Nu spun că toți acești boieri au fost ușă de biserică, dar operele arhitecturale pe care le-au lăsat în urmă, averile de unde se hrănesc mulți oameni în continuare și cărămidă pe care au pus-o la istoria țării . . . prea repede au fost uitate.

- Cuvânt de încheiere
Vorbind cu oamenii de prin sat, am înțeles că acest conac este proprietate privată, nu știu cu exactitate de cine aparține, și că nu se poate vizita la interior. În schimb, curtea conacului, după cum se poate vedea în pozele mele, era total deschisă fără vreun semn de avertizare. Oricum ar fi, conacul se poate fotografia foarte bine și din exteriorul curții.
Construcții faine existau în acele vremuri.
- Locație: sat BLEJEŞTI; comuna BLEJEŞTI, jud. Teleorman; Str. Piteşti lângă şcoală.
- Articol în publicat în decembrie 2019;
- Dacă doriți să-mi susțineți cauza iar împreună să punem bazele unei enciclopedii care să contribuie la descoperirea unor locații cu iz istoric mai puțin vizitate și recunoscute de publicul larg, o puteți face alegând una din opțiunile de mai jos.
1. Paypal | https://www.paypal.com/paypalme/laurentiucutaru sau click aici. 2. Transfer Revolut - Link | revolut.me/larrybalaur 3. Transfer Revolut - Cont IBAN | RO52BREL0005508978190100
Pingback: Ruinele Curţii lui Constantin Aga Bălăceanu – Țara cu Balauri
Pingback: Conacul Callimachi-Văcărescu – Țara cu Balauri
Pingback: Conacul Morutzi – Țara cu Balauri
Pingback: Castelul (Conacul) Roșianu – Țara cu Balauri
Excelent articolul, multumesc!
Mă bucur! 🙂
Pingback: Castelul (Conacul) Roșianu – Țara cu Balauri