Coiful de la Agighiol

  • Cuvânt de început

De-a lungul veacurilor, zeci de civilizații au dăinut pe aceste meleaguri lăsând în urma lor obiecte de cult, obiecte religioase și comori care ilustrează istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. O parte din acestea au fost descoperite, întâmplător, altele încă zac acolo în străfundurile pământului. Dar toate, absolut toate, fac parte din tezaurul României.

  • Călăreții șarjând

În apropierea Lacului Razim (Razelm), străjuit de dealurile molcome ale Tulcei, se află Agighiol, un sat prosper de vreo 2000 de locuitori și care aparține de comuna Valea Nucarilor.

În urmă cu mai bine de 2300 de ani, pe aceste locuri a existat o așezare identificată de către arheologi ca fiind de sorginte greco-getică sau daco-getică. Nu vreau să vă povestesc astăzi de presupusa cetate de la Agighiol, ci de un obiect magnific descoperit aici care demonstrează nivelul înalt de cultură atins de Dobrogea pre-romană.

Această piesă importantă ce face parte din întreg tezaurul de Agighiol, poate cea mai importantă, este reprezentată de un coif getic de argint aurit (Fig. 1, 2 & 3) adăpostit în prezent la Muzeul Național de Istorie a României. Compoziția chimică, conform unor analize de laborator, este următoarea: Ag 97,9%, Cu 0,3%, Au 1,1%, Fe 0,4%, Bi – urme. Se poate verifica aici.

Fig. 1 - Coiful de la Agighiol (1)
Fig. 1 – Coiful de la Agighiol (1)

Coiful, măiastru lucrat, oferă un elocvent repertoriu al varietăţii şi vivacităţii artei getice din secolele IV-III a.Chr. Pe lateralele sale prezintă câte un călăreț care atacă cu sulița din dotare. Imaginea călăreților șarjând se repetă și pe apărătoarea de la ceafă, în timp ce în partea din față apar doi ochi mari, care, potrivit istoricilor, simbolizează ferirea de primejdii a purtătorului și ghidarea acestuia în lumea de dincolo.

Aşadar, cel mai probabil, este vorba de reprezentări laice.

Fig. 2 - Coiful de la Agighiol (2)
Fig. 2 – Coiful de la Agighiol (2)

Trebuie menționat faptul că este un coif de ceremonie și nu unul folosit în luptă directă. Acesta se prea poate să fi aparținut unei căpetenii din perioada pre-romană, poate chiar un lider geto-dac care a dorit să ducă cu el în lumea de dincolo podoabe din aur, vase din argint și piese din armură acestuia.

Motivul pentru care se crede ar fi aparținut unui lider geto-dac este acela că, pe unul din vasele de argint ce întregesc tezaurul, apare inscripția Kotios Egbeo, în condițiile în care Kotyso era un nume des întâlnit la geți (au existat mai mulți regi daci și traci cu acest nume).

Fig. 3 - Coiful de la Agighiol (3)
Fig. 3 – Coiful de la Agighiol (3)

Așa cum vă povesteam, această piesă face parte dintr-un tezaur extraordinat de frumos și important pentru istoria noastră. Un tezaur ce este compus din două apărătoare de pulpe (cnemide) de două pahare (rytonuri), cinci vase rituale, aplice de harnașament și  podoape de vestimentație.

  • Cuvânt de încheiere

Valoarea tezaurului de la Agighiol este imposibil de estimat, dar importanța uriașă sa rezidă, în primul rând, din numeroasele informații istorice pe care această comoară ni le transmite, ajutându-ne să recreem o parte din povestea Dobrogei, de acum de mai bine de două milenii.

În ziua în care am vizitat Muzeul Național de Istorie a României, din păcate, celelalte piese nu erau prezente. Acestea era expuse în alte muzee din lume spre a fi savurate și de alte popoare. În momentul în care vor reveni în țară, le voi expune virtual aici.

Până atunci…bucurați-vă de această minunăție descoperită, întâmplător, pe meleagurile noastre.


  • Această bijuterie se poate vizita la Muzeul Național de Istorie din București.
  • Tarif: 20 lei/adult.
  • Program: marți – duminică
  • Tarifele de acces și detaliile privind programarea ghidajelor pot fi consultate aici.

 

© Țara cu Balauri

 

3 thoughts on “Coiful de la Agighiol

  1. Pingback: Tarabostes – Țara cu Balauri

  2. Pingback: Coiful dacic de la Coțofenești – Țara cu Balauri

  3. Pingback: Tezaurul de la Pietroasele – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s