Șarja de la Prunaru

  • Cuvânt de început

Undeva în sudul României, în satul Prunaru din județul Teleorman, s-a desfășurat poate una dintre cele mai inegale lupte de pe Frontul Român din timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial.

  • Unitatea românească

Regimentul 2 Roșiori (Fig. 1) a fost o unitate de cavalerie de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 5 Roșiori alături de Regimentul 3 Roșiori[1].

La intrarea în război, Regimentul 2 Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Naumescu

Fig. 1 - Șarja de la Prunaru - basorelief de Ion Dimitriu-Bârlad
Fig. 1 – Șarja de la Prunaru – basorelief de Ion Dimitriu-Bârlad
  • Date istorice

Gheorghe Naumescu împreună cu al său regiment format din 300 de suflete au intrat în luptã directă împotriva Diviziei 217 Infanterie germană pe 15/28 noiembrie 1916. În faţa nemţilor înarmaţi cu mitraliere şi poziţionaţi strategic în sat, ostaşii români au folosit pe post de scut caii răpuşi de gloanţe și săbiile din dotare. Imaginile de mai jos transmit pe scurt eroismul arătat de acești oameni (Fig. 2 & 3).

Fig. 2 - Monument comemorativ ''Șarja de la Prunaru'' (1)
Fig. 2 – Monument comemorativ ”Șarja de la Prunaru” (1)
Fig. 3 - Monument comemorativ ''Șarja de la Prunaru'' (2)
Fig. 3 – Monument comemorativ ”Șarja de la Prunaru” (2)

A fost o acțiune pur și simplu sinucigașă dar care a reprezentat un factor decisiv în evitarea de a încercui Divizia 18 Infanterie română și de a fi răpusă de către soldații germani.

Puterile Centrale urmăreau blocarea armatei române între Dunăre şi Carpaţi, cucerirea Bucureştiului şi scoaterea României din război. Infanteria germană şi turcã mărșăluiau pe direcţia Zimnicea – Drăgăneşti Vlaşca – Bucureşti, iar infanteria bulgară pe direcţia Zimnicea – Giurgiu, ocupând oraşul Giurgiu. Astfel, Divizia 18 Infanterie română, Brigada 43 mixtă şi Regimentul 2 Roşiori au fost singurele care au ținut piept inamicului.

În dimineața zilei de 15/ 28 noiembrie s-au dat lupte deosebit de crâncene la marginea satului Prunaru de catre avangarda Brigăzii 43 mixte și forțele de ocupație. Profitând de lăsarea ceții inamicul a inițiat o manevră de învăluire a Brigăzii 43 cu unități situate în afara satului. În acest moment, generalul Referandru a cerut Regimentului 2 Roșiori să intre în luptă. Astfel a luat naștere celebra șarjă de la Prunaru. Descrierea făcută de Constantin Kirițescu în cartea sa „Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919″, vol. I, este emoționantă:

„De după garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul, ascuns cu zeci de mitraliere, aruncă o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii peste alții. Regimentul e distrus. Două sute de oameni rămân pe câmpul de luptă, formând, împreună cu cadavrele cailor, mormane de carne sângerândă. Printre ei, toți ofițerii regimentului în cap cu bravul lor comandant.”

  • Cimitirul eroilor de la Prunaru

Un cimitir militar a fost înființat pe locul unde s-au desfășurat luptele și unde au căzut la datorie peste 300 de soldați din Regimentul 2 Roșiori (Fig. 4).

Fig. 4 - Cimitirul eroilor de la Prunaru
Fig. 4 – Cimitirul eroilor de la Prunaru

Intrare în incinta cimitirului vine și ea cu un mesaj puternic (Fig. 5).

Fig. 5 - Cimitirul eroilor de la Prunaru
Fig. 5 – Cimitirul eroilor de la Prunaru

În 1933 a fost ridicat în apropierea cimitirului militar un monument comemorativ constituit dintr-o stelă de piatră cioplită în vârful căreia se află o statuie de bronz înfățișând un vultur cu aripile întinse gata să-și ia zborul (Fig. 6 & 7).

Fig. 6 - Monument comemorativ ''Șarja de la Prunaru'' (3)
Fig. 6 – Monument comemorativ ”Șarja de la Prunaru” (3)
  • Cuvânt de încheiere

În luna martie 2013 monumentul (pe care sătenii îl îngrijeau cu sfințenie) fost jefuit de frumoasa placă de bronz care purta dedicația Regelui Ferdinand. Astăzi monumentul este refăcut, asemenea și cimitirul de onoare este bine îngrijit. Un număr de 216 stejari au fost plantați de curând, prin efortul autorităților locale, parohiei , satenilor si militarilor din Batalionul 1 Caracal (care continuă fără întrerupere tradiția Regimentului 2 Roșiori) în jurul cimitirului de onoare.

Astfel de monumente trebuiesc păstrate și îngrijite cu sfințenie. Sunt cele mai bune exemple de eroism, sacrificiu și curaj ce fac referire la evoluția unui popor.


  • Locație: sat Prunaru, jud. Teleorman. MAPS TO IT
  • Fără taxă de intrare
  • Accesul se face 24/24
  • Articol realizat în mai, 2020.

© Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s