Mănăstirea Chiajna

  • Cuvânt de început

Țara noastră are un număr foarte mare de edificii religioase, o bună parte dintre acestea venind la pachet și cu o istorie ce merită (re)descoperită.

La marginea capitalei, aruncată parcă în mijlocul câmpului și uitată de cei care ar trebui să se ocupe de îngrijirea acesteia, șade liniștită ”Cetate” Chiajna. Cel mai probabil, dacă ați ajuns până aici cu cititul și ați observat imaginea (Fig. 1) de mai jos, deja vă întrebați de ce am folosit termenul ”cetate” pentru o astfel de mănăstire. Stați pe aproape și veți afla…

Fig. 1 - Mănăstirea Chiajna, vedere de ansamblu
Fig. 1 – Mănăstirea Chiajna, vedere de ansamblu.
  • Date istorice

Construită la finele anului 1790, Mănăstirea Chiajna n-a apucat să fie sfințită și nici slujbe nu s-au ținut aici pentru că turcii, crezând că este o cetate, au bombardat-o și incendiat-o până când a dispărut tot din ea. La final, ca să fie treaba bună, au aruncat clopotele în râul Dâmbovița. Turla, care și ea se află într-o stare deplorabilă precum mănăstirea (Fig. 2), a căzut la cutremurul din ’77.

Fig. 2 - Turla Mănăstirii Chiajna
Fig. 2 – Turla Mănăstirii Chiajna.

Sub domnia lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1774–1782), construcția mănăstirii începe să prindă viața. Nereușind a fi terminată în perioadă respectivă, mănăstirea devine completă abia sub conducerea domnitorului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786–1790), cel care de asemenea a contribuit la dezvoltarea alimentării cu apă printr-un sistem de conducte pentru zona Bucureștiului.

Arhitectul Johannes Rathner a mers pe stilul neoclasic iar dimensiunile mari ale mănăstirii au transpus-o pe aceasta într-o cetate în ochii unora: 43 metri lungime și 17 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri (Fig. 3 & Fig. 4).

Fig. 3 - Mănăstirea Chiajna, vedere din dronă
Fig. 3 – Mănăstirea Chiajna, vedere din dronă.
Fig. 3 - Mănăstirea Chiajna, vedere din dronă
Fig. 4 – Mănăstirea Chiajna, vedere din dronă.
  • Mănăstirea astăzi

După aproape 250 de ani de când a fost construită, Mănăstirea Chiajna, un monument istoric de altfel ce face parte din situl istoric Mănăstirea Chiajna-Giulești cu codul B-I-m-A-17884.01, cât și cu codul B-II-m-A-19650, se află într-o stare de degradare avansată. Vremea nemiloasă, nepăsarea autorităților dar și faptul că aproape de aceasta se află calea ferată București–Craiova, au început să distrugă mănăstirea ușor dar sigur, cărămizi picând aproape zilnic din ea (Fig. 5).

Fig. 5 - Mănăstirea Chiajna, vedere de sus.
Fig. 5 – Mănăstirea Chiajna, vedere de sus.

Începând din 2008 a fost reluată viața monahală, o nouă mănăstire fiind construită aici cu hramul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul” și „Sfinții Martiri Brâncoveni”

  • Cuvânt de încheiere

Personal vorbind, Mănăstirea Chiajna, așa ruină cum o regăsim astăzi, reprezintă unul dintre cele mai impunătoare lăcașe de cult pe care le-am văzut. Cu pereții groși de aproape 2 metri și o înălțime de 17 metri, nu mă miră faptul că turcii au bombardat-o de cum i-au văzut dimensiunile. De asemenea, legendele legate de acest loc precum figuri misterioase apărute de nicăieri pe zidurile acesteia, sunete de clopot auzite în miez de noapte sau faptul că nu a fost niciodata sfințită, fac din această mănăstire un punct misterios și important pentru doritorii de senzații tari.

Dacă veți ajunge să o vizitați, trebui să țineți cont de faptul că această se află pe o proprietate privată și nu poate fi vizitată din apropiere, alt motiv fiind și faptul că prezintă un pericol iminent de prăbușire. Momentan pasc nişe capre şi câțiva ponei în jurul ei.

La final, vă las și alte fotografii pentru a înțeleg grandoare acestei mănăstirii și de ce a fost considerată una dintre cele mai importante în vremea ei (Fig. 6, 7 & 8):

Fig. 6 - Mănăstirea Chiajna.
Fig. 6 – Mănăstirea Chiajna, vedere din afara proprietății private.
Fig. 7 - Mănăstirea Chiajna.
Fig. 7 – Mănăstirea Chiajna, imaginea surprinsă la 60 m înălțime.
Fig. 8 - Mănăstirea Chiajna.
Fig. 8 – Mănăstirea Chiajna cu vedere spre Chitila.

  • Locație: Drumul Săbăreni 172, cartierul Giulești, București 060646 pe malul nordic al Dâmboviței, suprapus de Șoseaua de centură și de str. Poiana Trestiei. Click WAZE sau MAPS pentru coordonate pe hartă.
  • Program. 24/24 dar nu se poate vizita din apropiere pentru că este împrejmuită cu un gard de protecție.
  • Starea drumului: Neasfaltat pentru ultimii 500m dar se poate circula cu o mașina cu garda joasă.
  • Articol realizat în august, 2019.

Articol susținut financiar de balaurii:

Mă înclin în fața voastră!

Ce mănăstiri de asemenea dimensiuni mai cunoșteți?

© Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s