Podul lui Traian

  • Cuvânt de început

În cadrul unui articol de pe blogul ”Țara cu Balauri”, vă povesteam despre unul dintre cele mai importante castre de pe teritoriul provinciei romane Dacia: Castrul Drobeta. Acesta, împreună cu Podul lui  Traian și Castrul Pontes (Serbia), formau un complex strategic care asigurat legătura dintre cele două provincii romane, situate la nord și sud de Dunăre, Dacia, respectiv Moesia Superior.

Opera arhitectonică care asigura conexiunea între castrele Drobeta și Pontes fost reprezentată de un pod, considerat în acele vremuri, una dintrele marile minuni ale lumii.

  • Podul lui Traian

Când Împăratul Roman, Traian, a pornit a doua campanie militară împotriva dacilor, pentru a facilita deplasarea armatei și cu precădere a carelor de război, a dispus construirea unui pod peste fluviul Istru (Dunărea).

În acele vremuri, la curțile Imperiul Roman, îl regăseam pe unul dintre cei mai iscusiți arhitecți și totodată favoritul lui Traian, Apolodor din Damasc. Născut în Damasc, capitala Siriei de astăzi, Apolodor avea să construiască o minune a lumii ce încă își arată, lovită de negura timpului și nepăsarea autorităților, ruinele ce stau drept mărturie nivelului intelectual ridicat pe care îl avea acest arhitect.

Ruinele Podului lui Traian (1)
Ruinele Podului lui Traian (1)
Ruinele Podului lui Traian (2)
Ruinele Podului lui Traian (2)
  • Construcția podului. Date generale.

Apolodor construiește între anii 103-105 podul de peste Dunăre între Pontes (azi satul Kostol/Custura din Serbia) și Drobeta (Turnu-Severin de azi). Podul era lung de circa 1135 m, lat de circa 15 m, înalt de circa 19 m, fiind construit din bârne de lemn încrucișate, sprijinite de piloni construiți din piatră, caramidă, mortar și ciment natural numit „pozolană”, fabricat din cenușă vulcanică adusă din Italia. Nu se cunosc amănunte despre metoda de construcție, dar se presupune că Apolodor, cu ajutorul triburilor dace din sudul Carpaților (Oltenia actuală), aliate ale romanilor și potrivnice lui Decebal, a deviat cursul Dunării și apoi a ridicat picioarele podului.[1]

Ruinele Podului lui Traian (3)
Ruinele Podului lui Traian (3)

Odată cu construirea podului, au fost ridicate două castre numite Drobeta și Pontes, pentru paza podului. Accesul nu era posibil decât trecând prin aceste castre. La încetarea stăpânirii romane în Dacia, podul este distrus, poate chiar de autoritatea romană, pentru a împiedica incursiunile GepizilorVizigoților și Carpilor în imperiu. Astăzi, pe malurile Dunării, încă se mai pot vedea picioarele podului. În 1858, Dunărea a înregistrat un nivel atât de scăzut încât s-au putut zări și construcțiile de sub apă.[2]

  • Istoria podului

Dio Cassius consideră că Împăratul Hadrianus (117-138) este responsabil de distrugerea parțială a podului pentru a proteja sudul Dunării de invazia triburilor roxolane și iazyge. Abandonul și distrugerea totală a podului sunt însă legate de abandonarea definitivă a Daciei (275 d.C). În timpul Renașterii, când interesul pentru operele de geniu ale Antichității erau o pasiune în Occident, Regele Francisc I al Franței i-a cerut Sultanului Soliman Magnificul (care va distruge Cetatea Severinului) să-i permită demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul compoziției cimentului folosit.

Ruinele podului au fost studiate amănunțit în perioada modernă în 1689 de către ofițerul de geniu austriac Luigi Ferdinando, conte de Marsigli, care, ținând seama de expansiunea Imperiului Habsburgic, dorea (fără să reușească) construirea unui alt pod alături de rămășițele podului lui Traian.[3]

  • Cuvânt de încheiere

Când te vei apropia de ruinele unuia dintre picioarele Podului lui Traian, pentru că atât a mai rămas din el, inevitabil vei începe să-l reconstruiești cu ochii minții și să trăiești pentru câteva momente ”împreună” cu legiunile romane. Și chiar și în zilele noastre, după îndelungate cercetări, construcţia rămâne un mister al vremurilor antice. O poveste despre inovație, putere, ambiție și ingeniozitate!

O machetă a unui fragment din Podul lui Traian se află în sensul giratoriu de la intrare în oraş (sensul de mers dinspre Orşova pe E70).


  • Locație: Strada Independenței 2, Drobeta-Turnu Severin, în buza Dunării.
  • WAZE TO IT / MAPS TO IT
  • Program: Podul lui Traian  este deschis pentru turişti 24/24, fără taxă de vizitare. Acesta se poate vizita fie mergând pe o alee paralelă localizată în exteriorul Castrului Roman Drobeta și traversând calea ferată, fie privindu-l din castrul roman.
  • Din București, cu mașina personală, am făcut aproximativ 4h10min.
  • Articol realizat în septembrie, 2019.

 

Ce alte opere arhitectonice romane mai putem vizita în România?

Articol susținut financiar de balaurii:

Mă înclin în fața voastră!

 

© Țara cu Balauri

4 thoughts on “Podul lui Traian

  1. Pingback: Castrul Roman Drobeta – Țara cu Balauri

  2. Pingback: Tabula Traiana – Țara cu Balauri

  3. Pingback: Cetatea Severinului – Țara cu Balauri

  4. Pingback: Rex Dacorum – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s