Mănăstirea Căluiu

Lucrările de zidărie ale Mănăstirii Căluiu au început în anul 1515 în timpul Voievodului Neagoe Basarab (1512-1521). Primii ctitori au fost: Vlad Banul – bunicul fraților Buzești, Dumitru Pârcălabul și Balica Spătarul.

După un timp, lucrările de zidărie a fost reluate către sfârșitul veacului al XVI-lea de către frații Buzești: Radu – Mare Clucer, Preda – Mare Ban și Stroe – Mare Stolnic și terminate în anul 1588, așa cum rezultă din pisania Mănăstirii Căluiu, dăltuită în piatră: ”Noi am văzut acest loc sfânt cum este neterminat, pentru aceea noi ne-am trudit și am înfăptuit acest sfânt hram și l-am înfrumusețat…în zilele binecinstitorului…Ion Mihnea Voievod, fiul marelui și preabunului Alexandru Voievod. S-a început în luna aprilie 20 și s-a săvârșit în luna iulie 8 în anul 1588”.

Lucrările de pictare au fost încredințate unei echipe de meșteri autohtoni în fruntea căreia s-a aflat Mina Zugravul, agentul diplomatic al lui Mihai Viteazul, ce fusese trimis în anul 1600 la Veneția, de unde urma să procure și o cantitate însemnată de culori. În anul 1834, biserica a fost repictată de către postelnicul Barbu Coșoveanu Zugravu.

Fresca de la Căluiu ne oferă un tablou votiv al Buzeștilor (pronaos), chipul Doamnei Stancaa doua soție a lui Mihai Viteazul, cu fiul ei Pătrașcu Voievod (pronaos); Florica – fiica lui Mihai căsătorită cu un nepot al Buzeștilor; Preda Postelnicul din Greci-Olt (pronaos); jupânița Stanca, soția lui Radu Buzescu (pronaos); jupânița Cătălina, soția lui Preda Buzescu (pronaos); jupânița Sima, soția lui Sima Buzescu (pronaos).

Frații Buzești s-au destins în mod deosebit în timpul campaniilor purtate de către Mihai Viteazul împotriva armatelor otomane pentru apărarea independenței țării românești. Aceștia au participat activ la viața statului impunându-se în anumite momente ca forță politică de seamă a clasei boierești.

Mănăstirea Căluiu a fost folosită de-a lungul veacurilor și ca necropolă a familiei Buzeștilor: Preda Buzescu – mare ban în Craiova, înhumat în decembrie 1608 (pronaos în colțul N-V); Stanca – jupânița lui Radu Buzescu, înmormântată în februarie 1590 (pronaos S-V); Radu Buzescu – mare clucer, înhumat în ianuarie 1610 (pronaos S-V).

Deși este situată într-o zonă mai îndepărtată de importantele drumuri comerciale care străbăteau țara, mănăstirea Căluiu a avut totuși de suferit, ca și alte monumente, de pe urma incursiunilor oștirilor străine precum și din cauza cutremurelor, incendiilor și în special nepăsării îngrijitorilor ei.


Locație: Gura Căluiu, jud. Olt.

– Din Craiova, cu mașina personală, am făcut aproximativ 50min.

Mănăstirea nu se poate vizita decât la exterior. Aceasta se află în renovare.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s