- Cuvânt de început
De la intrarea Istrului (Dunărea) pe teritoriul României și până la vărsarea acestuia în Pontus Euxinus (Marea Neagră), cetățile medievale, fortărețele și vestigiile arheologice ce se regăsesc de-a lungul mărețului fluviu îți vor face cu mână și te vor îndemnă să le vizitezi aproape la orice pas.
Cetatea de mai jos ocupă un loc important în acest circuit.
- Date istorice
Sucidava a apărut ca un important centru economic și militar al tribului geto-dacic Sucii, de unde-i vine și denumirea de Sucidava – așezarea sucilor.
În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualului cartier Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea așezării civile Sucidava.

Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit fortăreața, construind și un pod de piatră peste Dunăre și a restaurat drumul roman care lega Cetatea Sucidava de către Cetatea Romula.
Sucidava a fost distrusă prima dată de către huni, în perioada 442-447. Între anii 527-533, ea a fost refăcută de către împăratul Iustinian, ca apoi aceasta să fie părăsită la sfârșitul secolului al VI-lea din cauza invaziilor avaro-slave. Începând cu secolul al VII-lea, aria cetății a fost locuită, fără întrerupere, până astăzi, de o populație românească.
Între secolele XIV-XVI, pe partea estică a cetății a fost construită o fortificație medievală.
Vestigii istorice de vizitat:
- Poarta de vest (Fig. 2). S-a descoperit în anul 1977 cu ocazia descoperirii zidului de incintă din partea de vest a cetății. Poarta făcea legătura între Podul lui Constantin situat la aproximativ 132m vest de cetate și interiorul cetății.

- Fântâna romană (Fig. 3) din secolul al II-lea este un puț de aproximativ 14 m descoperit în curtea școlii, ce are o formă circulară și căptușită cu cărămizi trapezoidale, în adâncimea ei găsindu-se vase și monede, unele chiar de pe vremea Împăratului Marcus Aurelius. Apă este potabilă.


- Bazilica paleobizantină (Fig. 4). Descoperită în anul 1977, este un edificiu religios din sec. al VI-lea p.Chr. din care s-a păstrat o parte din temeliile zidurilor și din pardoseala interioară. Sub nivelul acesteia, s-au găsit șase morminte de înhumație, cu orientare vest-est, ritual care poate face trimitere la cultul creștin. Basilica de la Sucidava este cel mai important monument ahitectural de acest fel, descoperit până în prezent la nordul Dunării.

- ‘Clădirea’ cu Hypocaust (Fig. 5). A fost descoperită cu ocazia cercetărilor arheologice din anul 1977 și datează din sec. V p.Chr. Are zidurile din piatră și cărămidă legate cu mortar și este de formă dreptunghiulară. Pe sub podeaua clădirii se află pilae-le, construite din cărămizi suprapuse, iar în partea de sud-vest se află un praefurnium, unde se făcea focul pentru încălzirea aerului de sub podea, care era uniformizat cu ajutorul pilae-lor. Din hypocaust porneau spre alte clădiri, tuburi din ceramică îngropate în pereții locuințelor, prin care circula aer cald.

- Împăratul Constantin cel Mare a construit nu departe de cetate un pod peste Dunăre ale cărui urme se pod vedea si astăzi, pod care se întindea pe o lungime de 2437 metrii, fiind considerat unul dintre cele mai lungi din antichitate, dar a refăcut si drumul care lega Cetatea Sucidava de Cetatea Romula. Acest pod s-a creat cu scopul de a unii romanitatea de la nord de Dunăre de cea de la sud de Dunăre.
- Muzeul Cetății Sucidava (Fig. 6) este amenajat în clădirea de la intrare și expune podoabe, monede, obiecte de cult creștine, figurine din ceramică, vase, opaițe, diverse unelte casnice și gospodărești însoțite de note explicative. Mai jos vă las o serie de fotografii din interior:





Sucidava a făcut parte din unitatea administrativă Dacia Malvensis.
- Cuvânt de sfârșit
Ce mă bucură nespus de mult la această cetate este că a fost renovată cu bani europeni. Dar mai mult de atât, că acei bani au fost investiți cu cap și astfel s-a format un centru cultural bine pus la punct.
La data vizitării mele, am avut surpriza plăcută să întâlnesc un grup de 12 persoane și ghid turistic veniți în vizită. Separați de acest grup, erau și doi olandezi, arheologi de meserie, ce călătoriseră special din Țările de Jos pentru a vizita Sucidava.
Sucidava trăiește prin turiști.
- Locație: Cartier Celei, Corabia, jud. Olt.
- WAZE TO IT / MAPS TO IT
- Tarif intrare: 10 ron.
- Program: marți-duminică, 09.00 – 18.00
- Din Alexandria, cu mașina personală, am făcut aproximativ 1h10min.
- Articol realizat în iunie, 2018.
Ce alte cetăți aflate în apropierea Dunării ați mai vizitat?
Pingback: Castrul roman Dinogeția – Țara cu Balauri
Pingback: Popa Șapcă – Țara cu Balauri
Fara suparare, dar nu exista niciun trib al sucilor. Nu exista nicio referinta in literatura de specialitate antica sau actuala.
LikeLike
Sunt menționați aici:
– Dumitru Tudor, Sucii, în Magazin Istoric, anul X, nr.7 (112), iulie, 1976, p.33-34;
– Hristo M. Danov, Tracia anticǎ, Editura Ştiinţificǎ şi Enciclopedicǎ, Bucureşti, 1976;
– Manfred Oppermann, Tracii. Între arcul carpatic şi Marea Egee, Editura Militarǎ, Bucureşti, 1988.
LikeLike
In Tracia Antica a lui Danov mentionarea sr bazeaza pe notele lui Ammiannus Marcelinus. Ar trebui sa cauti exact ce a scris el pentru o opinie impartiala. Problema cu scrierile istorice din 65-89 este ca sunt bazate pr multe intetpretari ce nu tin cont de consensul international. Dar Romania trebuia sa aiba o istorie puternica si impresionanta demna de urmasul lui Decebal (Ceausescu se considera urmasul direct al lui Burebista /Decebal). Totusi sunt mai multi istorici interesati de Imperiu Roman cu o biografie impresionanta. Merita citita.
LikeLike
Tudor, treaba asta cu Ceausescu si Decebal nu mă interesează. Știu la ce te referi, dar nu vreau să dezvolt.
Cât despre Ammiannus Macelinus, dacă nu greșesc, eu știu că el a scris vreo 30 de cărți dintre care mai sunt păstrate cam jumătate – se găsesc aici, online: http://www.tertullian.org/fathers/. Dacă tu cunoști altă sursă, dacă ai cărțile originale, dă-mi de știre. În aceste cărți (26, 27), da, el menționează cuvântul ‘Sucii’ ca fiind o trecătoare, o zonă de lângă Dunăre. Însă în același timp, cercetările arheologice care s-au făcut acolo (https://csiatim.uvt.ro/NOU/BHAUT/ro/pdf/2001_art4.pdf) au scos la iveală diferite artefacte care atestă locuirea acelei zone de niște triburi din regiunea respectivă dinainte să vină romanii. Poate că atribuirea acestor triburi ca fiind geto-dacice sau tracice este exagerată, nu contest, dar o populație tot a fost în acea zonă și trebuie să-i dai un nume. Și dacă numele de ‘Sucidava’ a fost dat de Procopius și apoi Pârvan, Ammiannus spune că a fost o trecătoare, Tabula Peutingeriana de asemenea o menționează ca cetate, atunci are sens să spui că au fost niște omuleți numiți ‘Sucii’ pe acolo. Un alt articol interesant este și aici – http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=triburi&fisier=sucii
Să nu crezi că sunt vreun dacopat din ăla nebun pentru că nu-i așa. Îmi place să mă documentez, să citesc și să prezint realitatea așa cum este. Și apreciez mult că ai adus aceste comentarii pentru că denotă faptul că oameni de calitate au ajuns să fie curioși de ce se află pe acest blog.
LikeLike