Cetatea Sucidava

  • Cuvânt de început

De la intrarea Istrului (Dunărea) pe teritoriul României și până la vărsarea acestuia în Pontus Euxinus (Marea Neagră), cetățile medievale, fortărețele și vestigiile arheologice ce se regăsesc de-a lungul mărețului fluviu îți vor face cu mână și te vor îndemnă să le vizitezi aproape la orice pas.

Cetatea de mai jos ocupă un loc important în acest circuit.

  • Date istorice

Sucidava a apărut ca un important centru economic și militar al tribului geto-dacic Sucii, de unde-i vine și denumirea de Sucidava – așezarea sucilor.

În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualului cartier Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea așezării civile Sucidava.

Fig. 1 - Cetatea Sucidava cu bazilica paleobizantină în centru
Fig. 1 – Cetatea Sucidava cu bazilica paleobizantină în centru

Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit fortăreața, construind și un pod de piatră peste Dunăre și a restaurat drumul roman care lega Cetatea Sucidava de către Cetatea Romula.

Sucidava a fost distrusă prima dată de către huni, în perioada 442-447. Între anii 527-533, ea a fost refăcută de către împăratul Iustinian, ca apoi aceasta să fie părăsită la sfârșitul secolului al VI-lea din cauza invaziilor avaro-slave. Începând cu secolul al VII-lea, aria cetății a fost locuită, fără întrerupere, până astăzi, de o populație românească.

Între secolele XIV-XVI, pe partea estică a cetății a fost construită o fortificație medievală.

Vestigii istorice de vizitat:

  • Poarta de vest (Fig. 2). S-a descoperit în anul 1977 cu ocazia descoperirii zidului de incintă din partea de vest a cetății. Poarta făcea legătura între Podul lui Constantin situat la aproximativ 132m vest de cetate și interiorul cetății.
Fig. 2 - Poarta de vest de la Sucidava
Fig. 2 – Poarta de vest de la Sucidava
  • Fântâna romană (Fig. 3) din secolul al II-lea este un puț de aproximativ 14 m descoperit în curtea școlii, ce are o formă circulară și căptușită cu cărămizi trapezoidale, în adâncimea ei găsindu-se vase și monede, unele chiar de pe vremea Împăratului Marcus Aurelius. Apă este potabilă.
Fig. 3 -  Fântâna romană de la Sucidava
Fig. 3 – Fântâna romană de la Sucidava

 

Fig. 3 -  Fântâna romană de la Sucidava (2)
Fig. 3 – Fântâna romană de la Sucidava (2)
  • Bazilica paleobizantină (Fig. 4). Descoperită în anul 1977, este un edificiu religios din sec. al VI-lea p.Chr. din care s-a păstrat o parte din temeliile zidurilor și din pardoseala interioară. Sub nivelul acesteia, s-au găsit șase morminte de înhumație, cu orientare vest-est, ritual care poate face trimitere la cultul creștin. Basilica de la Sucidava este cel mai important monument ahitectural de acest fel, descoperit până în prezent la nordul Dunării.
Fig. 4 - Bazilica paleocreștină
Fig. 4 – Bazilica paleocreștină
  • ‘Clădirea’ cu Hypocaust (Fig. 5). A fost descoperită cu ocazia cercetărilor arheologice din anul 1977 și datează din sec. V p.Chr. Are zidurile din piatră și cărămidă legate cu mortar și este de formă dreptunghiulară. Pe sub podeaua clădirii se află pilae-le, construite din cărămizi suprapuse, iar în partea de sud-vest se află un praefurnium, unde se făcea focul pentru încălzirea aerului de sub podea, care era uniformizat cu ajutorul pilae-lor. Din hypocaust porneau spre alte clădiri, tuburi din ceramică îngropate în pereții locuințelor, prin care circula aer cald.
Fig. 5 - 'Clădirea' cu Hypocaust de la Sucidava
Fig. 5 – ‘Clădirea’ cu Hypocaust de la Sucidava
  • Împăratul Constantin cel Mare a construit nu departe de cetate un pod peste Dunăre ale cărui urme se pod vedea si astăzi, pod care se întindea pe o lungime de 2437 metrii, fiind considerat unul dintre cele mai lungi din antichitate, dar a refăcut si drumul care lega Cetatea Sucidava de Cetatea Romula. Acest pod s-a creat cu scopul de a unii romanitatea de la nord de Dunăre de cea de la sud de Dunăre.
  • Muzeul Cetății Sucidava (Fig. 6) este amenajat în clădirea de la intrare și expune podoabe, monede, obiecte de cult creștine, figurine din ceramică, vase, opaițe, diverse unelte casnice și gospodărești însoțite de note explicative. Mai jos vă las o serie de fotografii din interior:
Fig. 6 - Muzeul Cetății Sucidava (1)
Fig. 6 – Muzeul Cetății Sucidava (1)
Fig. 6 - Muzeul Cetății Sucidava (2)
Fig. 6 – Muzeul Cetății Sucidava (2)
Fig. 6 - Muzeul Cetății Sucidava (3)
Fig. 6 – Muzeul Cetății Sucidava (3)
Fig. 6 - Muzeul Cetății Sucidava (4)
Fig. 6 – Muzeul Cetății Sucidava (4)
Fig. 6 - Muzeul Cetății Sucidava (5)
Fig. 6 – Muzeul Cetății Sucidava (5)

Sucidava a făcut parte din unitatea administrativă Dacia Malvensis.

  • Cuvânt de sfârșit

Ce mă bucură nespus de mult la această cetate este că a fost renovată cu bani europeni. Dar mai mult de atât, că acei bani au fost investiți cu cap și astfel s-a format un centru cultural bine pus la punct.

La data vizitării mele, am avut surpriza plăcută să întâlnesc un grup de 12 persoane și ghid turistic veniți în vizită. Separați de acest grup, erau și doi olandezi, arheologi de meserie, ce călătoriseră special din Țările de Jos pentru a vizita Sucidava.

Sucidava trăiește prin turiști.


  • Locație: Cartier Celei, Corabia, jud. Olt.
  • WAZE TO IT / MAPS TO IT
  • Tarif intrare: 10 ron.
  • Program: marți-duminică, 09.00 – 18.00
  • Din Alexandria, cu mașina personală, am făcut aproximativ 1h10min.
  • Articol realizat în iunie, 2018.

 

Ce alte cetăți aflate în apropierea Dunării ați mai vizitat?

© Țara cu Balauri

2 thoughts on “Cetatea Sucidava

  1. Pingback: Castrul roman Dinogeția – Țara cu Balauri

  2. Pingback: Popa Șapcă – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s