Cetatea Giurgiu

  • Cuvânt de început

De la intrarea Istrului (Dunărea) pe teritoriul României și până la vărsarea acestuia în Pontus Euxinus (Marea Neagră), cetățile medievale, fortărețele și vestigiile arheologice ce se regăsesc de-a lungul mărețului fluviu îți vor face cu mână și te vor îndemna să le vizitezi aproape la orice pas.

Astăzi, în buza Dunării, la 70 km distanță față de București, stau mărturie o mână de pietre cu un trecut mai mult decât zbuciumat. . .

  • Date istorice

Cetatea Giurgiu sau Cetatea lui Mircea cel Bătrân (Fig. 1), așa cum mai este (re)denumită, poartă pe zidurile sale peste 400 de ani de stăpănire otomană și 30 de asedii de-a lungul celor aproximativ 700 ani de existență.

Fig. 1 - Cetatea Giurgiu, vedere din dronă
Fig. 1 – Cetatea Giurgiu, vedere din dronă

Țara Românească a îndurat multe bătălii de pe urma acestei cetăți.

Fiind punctul principal pe calea granițelor Imperiului Otoman, Bizantin dar și al Bulgariei o perioadă, cetatea a fost des atacată, cucerită, distrusă, incendiată şi iar refăcută (Fig. 2). Dintre toate cetățile ridicate pe teritoriul Valahiei, niciuna nu a trecut prin mai multe lupte și perioade atât de îndelungate de asediu.

Fig. 2 - Ruinele Cetății Giurgiu (1)
Fig. 2 – Ruinele Cetății Giurgiu (1)

Conform documentelor din perioada respectivă, Mircea cel Bătrân (1386) pare să fi construit cetatea folosindu-se de baze mai vechi. Fundația are la baza piatră, dar zidurile și turnurile au fost clădite din lemn și pămănt (Fig 3 & 4).

Fig. 3 - Zidurile cetății
Fig. 3 – Zidurile cetății
Fig. 4 - Turnul de apărare al cetății
Fig. 4 – Turnul de apărare al cetății

Insula Giurgiu, locul unde se regăsește această fortificație, pe vremuri, reprezenta un mare punct de tranzit între teritoriile românești și cele otomane. Și din acest motiv Mircea cel Bătrân a decis să refacă acestă zonă percepând astfel taxe comerciale.

Astăzi, după mai bine de 700 de ani, ruinele cetății încă își păstrează forma de odinioară doar că etapele sunt mai greu de distins. Fundaţia tur­nului rotund, dar şi bucăţi din zidurile groase, de peste un metru, unde odinioară erau ridicate turnurile pătrate, pot fi însă recunoscute (Fig. 5, 6 & 7 ).

Fig. 5 - Ruinele Cetății Giurgiu (2)
Fig. 5 – Ruinele Cetății Giurgiu (2)
Fig. 6 - Ruinele Cetății Giurgiu (3)
Fig. 6 – Ruinele Cetății Giurgiu (3)

Mulți dintre cronicarii vremurilor de pe atunci, specifică faptul că acest punct de frontieră a fost atât de dorit de fiecare teritoriu/imperiu încăt conducătorii lor, la fiecare victorie asupra acestei cetăți, erau considerați printre cei mai mari generali ai lumii.

Fig. 7 - Ruinele Cetății Giurgiu
Fig. 7 – Ruinele Cetății Giurgiu
  • Cuvânt de încheiere

Cetatea lui Mircea cel Bătrân se află în stare avansată de degradare. Zidurile turnurilor au căzut prada vremii nemiloase, erodării și incompetenței autorităților.

Poate că a venit timpul să ne cunoaştem mai bine propria ţară şi să-i apreciem frumuseţile, şi naturale şi artistice.


  • Locație: Giurgiu, pe malul stâng al Brațului Sf. Gheorghe, la V de Șoseaua Portului.
  • WAZE TO IT / MAPS TO IT
  • Tarif intrare: liber
  • Program: 24/24
  • Din București, cu mașina personală, am făcut aproximativ 1h.
  • Articol realizat în noiembrie, 2018.

Ce alte cetăți de pe teritoriul României situate pe cursul Dunării ați mai vizitat?

© Țara cu Balauri

One thought on “Cetatea Giurgiu

  1. Pingback: Mănăstirea Dealu – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s