• Cuvânt de început

Dobrogea este una dintre cele mai frumoase regiuni ale țării. Din punct de vedere istoric, pe acest tărâm, veți găsi cetăți greco-romane, castre romane, dave, situri arheologice de o importanță majoră, monumente ce-ți taie respirația.

Frumos ce am scris mai sus, nu?! Sigur că este frumos, iar asta până când ajungi la fața locului și te lovești de realitatea expusă acolo: castre romane înghițite de bălării, cetăți ce stau să cadă pe tine, dave restaurate pe repede înainte.

Nu generalizez aici și cu atât mai puțin nu vreau să fiu rău, dar există și o serie de monumente istorice restaurate cât de cât cu bun-simț care astăzi atrag atenția călătorului de rând, printre acestea fiind Monumentul Tropaeum Traiani sau Cetatea Enisala.

Revenind la oile noastre, cetatea de mai jos (Fig. 1) jos reprezintă exemplul concret despre nivelul de respect pe care îl acordăm patrimoniului național.

• Date istorice

Înainte de orice, trebuie să știți că acest castru roman a fost construit în apropierea sau poate chiar pe fundația unei dave (cetate geto-dacică), aspect ce denotă încă o dată faptul că civilizația mai sus menționată s-a dezvoltat decenii bune prin Dobrogea străveche.

Ptolemeu, cartograf celebru al Antichității, menționează pentru prima dată acest castru în lucrarea ”Geografia”, plasându-l astfel pe malul stâng al Dunării, la vărsarea Siretului și la aproximativ 20 de kilometri de orașul Măcin de astăzi. Notitia Dignitatum, document unic al arhivelor imperiale romane, de asemenea menționează fortificația Dinogetia ca fiind un punct important pe harta Imperiului Roman.

De-a lungul anilor, în acest castru au campat mai multe legiuni romane:

1. Legiunea I Iovia Scythica – fondată pentru a păzi provincia Sciția Mică.
2. Legiunea a V-a Macedonica – poate una dintre cele mai importante legiuni ale Imperiului Roman și totodadă una din cele două legiuni romane staționate permanent în provincia romană Dacia.
3. Classis Flavia Moesica – flota imperială romană ce avea în grijă limes-ul dunărean cu portul principal la Noviodunum.

În vremurile sale de glorie, fortificația Dinogetia a reprezentat ani la rând un punct de reper în zonă. Cu zidurile exterioare de apărare foarte mari și impunătoare (Fig. 2), situată pe o stâncă din malul dobrogean al Dunării, Dinogetia a fost locuită şi apărată din preistorie, încă din epoca pietrei şi până în cea a fierului şi, mai târziu, în epocile romană şi bizantină.

Pe scurt, fortificaţia, construită de romani în sec. II d.Hr. pe locul unei aşezări getice, suferă distrugeri la mijlocul sec. II d.Hr. şi la mijlocul sec. III d.Hr., pentru ca, ulterior, la sfârşitul sec. III d. Hr., aici să fie construită, pe stâncă naturală, fortificaţia romano-bizantină pe care o cunoaştem astăzi (Fig. 3).

Motivul pentru care se crede că această așezare a dăinuit cu mult timp înainte să vină romanii este reprezentat de faptul că aici s-au găsit fragmente din zid ce datează din secolul III-I a. Chr. Vezi Repertoriul Arheologic Naţional (RAN).

O schiță foarte sugestivă și interesantă despre conturul zidurilor de apărare cât și localizare edificiilor importante din fortificația Dinogetia se poate observa mai jos (Fig. 4).

La sfârșitul secolului IV d.Hr., în cadrul reformelor împăraților Diocletian și Constantin cel Mare, Dinogetia este întărită și refăcută din temelii cu ziduri groase de 3-4 metri. Mari refaceri de construcție au loc de asemenea și în vremea împăraților Anastasius I (491-518) dar și Iustinian (527-565). Fortificația a fost într-un final părăsită în vremea împăratului Mauriciu Tiberiu (582-602) în urma atacurilor repetate ale slavilor și avarilor. După acest moment, viața și cultura în Dinogetia au scăzut semnificativ.

În anul 971, în urma alungării lui Sviatoslav, cneazul Kievului, de către Ioan Tzimiskes, împăratul Bizanțului, granița imperiului revine la Dunăre iar fortificația Dinogetia își reia rolul de pază la frontieră. Ruinele din cetatea sunt nivelate, poarta cea mare și zidul din incintă refăcute, viața revine la normal.

Astfel, în interiorul fortificației se ridică mai multe amfore pentru stocarea grânelor, se construiesc edificii importante precum biserici (Fig 5) sau camere civile (Fig. 6).

Viața avea să continuie aici pâna la finele secolului al XII-lea.

• Ce avem astăzi la Dingoetia?

În primul rând, cetatea are de un gard de protecție iar ăsta-i un lucru bun.

În schimb, când ajungi în zona sitului arheologic, pentru că este un sit arheologic până la urmă…te vor lua durerile de cap. Intrarea în acest monument istoric de categoria A, adică de o importanță majoră, se face prin curtea unei case ce pare a fi baza arheologică de la cetate (Fig. 7).

Apoi, dacă ai ”norocul” să găsești poarta de acces închisă iar ”proprietarul” să nu fie acolo, adio! Ai bătut drumul până aici efectiv degeaba.

Am reușit să intru, am ajuns în incinta cetății și ce să vezi aici: ierburi cât casa, mărăcini, construcții ascunse sub vegetaţia abundentă ce induc un aspect dezolant de ruine părăsite. Și ca să fie treaba bună, acest aspect este întregit de distrugerea parţială a construcţiei de protecţie a termelor, cauzată atât de factorii naturali cât şi de cei antropici. Chiar şi ceea ce s-a restaurat de curând (2008-2010), cum sunt Turnurile 10 și 11 (Fig 8, 9 & 10), prezintă crăpături ale zidului exterior.

• Cum ajungi la Dinogetia?

Orice vehicul rutier te poate duce aici!

După ce ai trecut de localitatea Garvăn, undeva pe dreapta veți vedea un indicator cu direcția ”Situl Arheologic Cetatea Dinogetia”. Urmând acest indicator, imediat veți intra pe un drum neasfaltat (0,5 km) ce te va duce exact în buza cetății.

• Cuvât de încheiere

În prezent, cetățile antice dobrogene, vreo 40 la număr (potențial uriaș, alții ne-ar invidia), nu sunt puse în valoare (excepție fac Histria, Adamclisi, Capidava), fauna și flora sunt la ele acasă și astfel turistul pleacă cu o imagine dezolantă de la fața locului.

Se putea mai bine de atât!

---

• Locație: Click MAPS / WAZE pentru coordonate pe hartă.
• Program: nu există unul definit. Dacă vreți sa ajungeți pe acolo, vă recomand să o faceți sâmbăta.
• Din București, cu mașina personală, am făcut aproximativ 4h.
• Articol realizat în august, 2019.

---

Articol susținut financiar de balaurii:

– Larry Forex

– Georgiana Amalia Marinescu