- Cuvânt de început
De cele mai multe ori, ajunşi într-o ţară nouă, prima grijă a cuceritorilor romani era crearea arterelor de comunicaţie, construcţia de poduri, tăierea şi desfundarea codrilor, ridicarea de castre de-a lungul drumurilor. Aceste preocupări se pot vedea în scenele de pe columnele lui Traian şi Marcus Aurelius.
Unul dintre aceste castre se regăsește astăzi pe celebra Autostradă a Antichităţii – Calea lui Traian sau Drumul Oltului – drum ce pornea de la Dunăre şi mergea până în inima Transilvaniei. Castrul se poate observa cu ușurință de la distanță de pe DN7 ori de pe şoseaua de centură a oraşului (Fig. 1).
- Date istorice
Fundația acestui castru, situat în localitatea Păușa, punctul ”Poiana Bivolari”, orașul Călimănești, a fost pusă în anul 138 d.Hr. de către o unitate de arcași sirieni denumiți ”Suri Sagittari”, în timpul împăratului Hadrian, din ordinul guvernatorului imperial al provinciei Dacia Inferior, Titus Flavius Constans.
Castrul supraveghea circulația pe Valea Oltului spre Transilvania și forma, alături de celelalte castre și fortificații din Masivul Cozia, o puternică linie de apărare în fața atacurilor populațiilor barbare, cunoscută sub numele de ‘‘Limes Alutanus”.
La partea interioară a zidului de apărare au fost construiți mai mulți pinteni din piatră (Fig. 2), care alcătuiau o serie de compartimente menite să adăpostească depozitele de hrană și armament. Acesteau formau totodată și puntea continuă pentru drumul de rond al santinelelor.
Posibilele camere unde staționau soldații romani sau caii de luptă se regăsesc în apropierea intrării secundare în incinta castrului (Fig. 3).
Acest castru a funcționat până la jumătatea sec. al III-lea d.Hr. când, o revărsare puternică a râului Olt a distrus o parte din fortificație, ceea ce a determinat abandonarea acestuia.
Forma actuală a castrului pe care o vedeți acum (Fig. 4) a fost refăcută între anii 1981-1983, după proiectul arh. Aurel Teodorescu și pe baza documentației științifice a dr. Cristian Vlădescu, coordonatorul cercetărilor arheologice desfășurate de către Muzeul Militar din București.
Aici au fost scoase la suprafaţă monede de pe vremea lui Traian sau Severus Alexander sau alte obiecte precum lănci, suliţe, săgeţi aplice din bronz, piese de harnaşament tot din bronz, fibule, o serie de fragmente de sticlă, cuie şi piroane a
Principala intrarea, poarta pretoria (Fig. 5), era la răsărit, iar poarta decumana (Fig. 6), la vest. La nord şi sud existau porţile dextra şi sinistra.
- Cuvânt de încheiere
Din păcate, cum de altfel se întâmplă și în alte regiuni ale țării, aceste locații istorice ies prea puțin în evidență. Cei care se abat prin zonă nu au parte de informaţii care să pună în valoare castrul, iar autorităţile nu se îngrijesc să-l conserve în condiţii cât mai bune. Dar dacă aveți un drum de făcut pe Valea Oltului, merită să-l vizitați.
- Locație: Centura Călimănești, 245601
- WAZE TO IT / MAPS TO IT
- Tarif intrare: liber
- Program: 24/24
- Din Râmnicu Vâlcea, cu mașina personală, am făcut aproximativ 30min.
- Articol realizat în mai, 2018.
Ce alte castre romane situate pe Defileul Oltului mai cunoașteți?