Sarmizegetusa Regia

Fără a fii fanatic și fără a induce ideea că poporul ăsta a fost unul special, vă spun cu toată încrederea că acest loc are ceva aparte. Din punct de vedere spiritual, nu știu, fiecare cu frecvența lui, dar din punct de vedere militar, strategic, geografic sau geopolitic, din punct de vedere al materialelor de construcție, al finisajelor, al așezărilor fundațiilor, drumul ce străbate pădurea până aici cât și zidurile de apărare, eh, toate acestea te pun pe gânduri și îți răscolesc genul de întrebări precum: Așa primitivi au fost ăstia? Habar n-aveau în a lega două cuvinte? Erau barbari?

Lăsând aceste lucruri (puțin) deoparte, Sarmizegetusa Regia (cea regească) a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Aceasta se regăsește în centrul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane.

Sarmizegetusa se întinde pe o suprafață de aproape 3km. Suprafață acesteia este terasată, plină de drumuri de acces ce duc către Calendarul Circular și din care s-a descoperit până în acest moment numai…5-7%.

Murus Dacicus, metoda de construcție folosită pentru zidurile cetăților și fortificațiilor din Dacia, are 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4-5 m. Zidul cetății înconjoară cetatea în sine pe toată suprafața ei.

Tarabostes (nobilii daci) aveau apă în caselor lor, adusă prin țevi ceramice. Canalizare este făcută din andezit (rocă vulcanică), sculptată astfel încât să prindă o formă circulară pentru o scurgere mai bună a apei. Templele de asemenea sunt construite din andezit. Aici s-au descoperit mai multe blocuri de calcar cu litere grecești și monede din aur cu înscrisul „Koson” (fost rege al dacilor după domnia lui Burebista). De asemenea, aici a fost descoperit acel vas cu inscripția latină „DECEBALVS PER SCORILO”, în traducere însemnând, se pare, „Decebal, fiul lui Scorilo”.

Arhitectura îmbina trăsături religioase și militare, arătând legătura strânsă dintre aceste două aspecte în mentalitatea poporului dac. Zona sacră conținea o serie de sanctuare și un altar de sacrificiu, în timp ce restul construcțiilor erau clădiri fortificate. În afara limitelor orașului, se aflau monumente, case şi morminte care au fost construite în timpul ocupației romane.

Cetatea se presupune a fi fost locuită numai până în secolul V. După Antichitate, aceasta și-ar fi pierdut numele original pentru diferite toponime slave, cum ar fi Teregova, Voislova, Bucova, Grădiște, și a recuperat denumirea iniţială abia în timpurile moderne.

Locația acesteia este în județul Hunedoara, la 8 kilometri de “Porțile de Fier ale Transilvaniei”, un alt grup de fortificații.

Drumul de acces este unul foarte bun, intrarea costă 10 lei (pentru adulți) iar impresia pe care o veți avea la plecare este de neînlocuit.


Locație: Grădiștea de Munte

– Tarif intrare: 10 RON
– Program: 1 mai – 30 septembrie -> zilnic între 09.00am – 20.00am / 1 martie – 30 aprilie și 1 octombrie – 30 noiembrie -> zilnic între 09.00am – 18.00am / 1 decembrie – 28/29 februarie -> zilnic între 10.00am – 15.00pm. Ultima intrre a turiștilor în zona administrativă se face cu 30 de minute înainte orei de închidere.
– Din București, cu mașina personală, am făcut aproximativ 1h20min.

 

One thought on “Sarmizegetusa Regia

  1. Pingback: Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Țara cu Balauri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s