• Cuvânt de început

Dacă răsfoiești cu atenție istoria noastră vei afla că există o listă importantă de orașe dispărute în negura vremii. Iar când spun că acestea sunt dispărute, nu mă refer la faptul că ele nu au fost restaurate/renovate, ci efectiv au fost arse din temelii de inamici și n-a mai astfel rămas nimic din ele. Poate câteva urme ici-colo…

Orașul de mai jos, sau Târgul cum mai este denumit, face parte din această listă.

• Date istorice

Ridicarea orașului de la gura Ialomiței, în prima jumătate a sec. XV, s-a datorat existenței vămii și a unui târg periodic aflat la capătul drumului comercial, ce cobora dinspre Brașov spre vadul de trecere a Dunării, în dreptul Hârșovei. Cuvântul floci (de la floccus, în limba latină) denumea pe atunci lâna proaspăt tăiată, încă neprelucrată, care se comercializa în evul mediu prin acel punct de vamă. Etimologia latină se regăsește la cuvintele fulgi, flotaci (fulgi mari), a flocăi (a smulge) și flocată (așternut de lână).

Cercetarea documentelor și a privilegiilor comerciale atât din vremea lui Mircea cel Bătrân cât și a urmașilor săi, atestă existența în acest loc nu numai a vămii, dar și a unei schele (port) la Dunăre pentru corăbiile negustorilor ce aleageau această cale de transport.

Prima atestare documentară o găsim într-o scrisoare din 1431, a lui Dan al II-lea, adresată tuturor târgurilor și vămilor Țării Românești.

Orașul, constituit administrativ pe moșie domnească și condus de către un județ și 12 pârgari, a fost incendiat în anul 1470, în timpul incursiunii armate a lui Ștefan cel Mare împotriva domnului muntean Radu cel Frumos. Orașul s-a refăcut relativ repede și viața comercială și-a reluat cursul firesc. Mărturie în acest sens sunt înscrisurile din registrele vamale ale Brașovului de la începutul sec. XVI, care menționează numele negustorilor din Orașul de Floci. Începând din a doua jumătate a sec. XVI, după transformarea Brăilei în kaza, incursiunile de pradă și jaf în Balta Borcea ale turcilor din Brăila și Hârșova și în teritoriul orașului, precum și evenimentele politico-militare din timpul campanieie antiotomane, conduse de Mihai Viteazul, au avut un rol major în frânarea evoluției economice a orașului. O nouă perioadă de avânt și de diversificare a activităților economice este remarcată în prima jumătate a sec. XVII, cu precădere în vremea domniei lui Matei Basarab. Pentru a proteja orașul de pericolul invaziei tătare și otomane, Matei Basarab va cantona aici o armată de 15.000 de oameni.

Aidoma oricărui oraș medieval, orășenii, oamenii liberi, dețineau case, prăvălii și ogoare, sau stăpâneau sate. Principalele ocupații erau exploatarea și valorificarea bogățiilor bălții, în speță pescuitul, așa cum indică și sigiliul orașului, pe care este reprezentat un pește înconjurat de 4 stele.

• Cuvânt de încheiere

Ceea ce vedeți în imaginile de mai sus face parte dintr-un amplu sit arheologic ridicat peste rămășițele orașului. E un lucru bun. Chiar foarte bun! Sper totuși ca autoritățile să continue acest proiect astfel încât să avem șansa de a descoperi și mai bine acest oraș de o încărcătură extraordinară pentru istoria acestei țări.

Târgul de Floci este și orașul în care la 1558 s-a născut Mihai, fiul lui Pătrașcu cel Bun, care va fi supranumit Viteazul.

• Locație: Situl se află la 5 km de Comuna Giurgeni, Ialomița, în apropierea locului unde râul Ialomița se varsă în Dunăre.
• WAZE TO IT / MAPS TO IT
• Program: marți–sâmbătă 09.00–17.00, duminică 10.00–16.00, luni închis.
• Tarif intrare: 3 lei
• Din Slobozia, cu mașina personală, am făcut aproximativ 40min.
• Articol realizat în august, 2018.

Ce alte situri arheologice de o importanță majoră ați vizitat prin România?

© Țara cu Balauri