Orașul de Floci

Ridicarea orașului de la gura Ialomiței, în prima jumătate a sec. XV, s-a datorat existenței vămii și a unui târg periodic aflat la capătul drumului comercial, ce cobora dinspre Brașov spre vadul de trecere a Dunării, în dreptul Hârșovei. Cuvântul floci (de la floccus, în limba latină) denumea pe atunci lâna proaspăt tăiată, încă neprelucrată, care se comercializa în evul mediu prin acel punct de vamă. Etimologia latină se regăsește la cuvintele fulgiflotaci (fulgi mari), a flocăi (a smulge) și flocată (așternut de lână).

Cercetarea documentelor și a privilegiilor comerciale atât din vremea lui Mircea cel Bătrân cât și a urmașilor săi, atestă existența în acest loc nu numai a vămii, dar și a unei schele (port) la Dunăre pentru corăbiile negustorilor ce aleageau această cale de transport.

Prima atestare documentară o găsim într-o scrisoare din 1431, a lui Dan al II-lea, adresată tuturor târgurilor și vămilor Țării Românești.

Orașul, constituit administrativ pe moșie domnească și condus de către un județ și 12 pârgari, a fost incendiat în anul 1470, în timpul incursiunii armate a lui Ștefan cel Mare împotriva domnului muntean Radu cel Frumos. Orașul s-a refăcut relativ repede și viața comercială și-a reluat cursul firesc. Mărturie în acest sens sunt înscrisurile din registrele vamale ale Brașovului de la începutul sec. XVI, care menționează numele negustorilor din Orașul de Floci. Începând din a doua jumătate a sec. XVI, după transformarea Brăilei în kaza, incursiunile de pradă și jaf în Balta Borcea ale turcilor din Brăila și Hârșova și în teritoriul orașului, precum și evenimentele politico-militare din timpul campanieie antiotomane, conduse de Mihai Viteazul, au avut un rol major în frânarea evoluției economice a orașului. O nouă perioadă de avânt și de diversificare a activităților economice este remarcată în prima jumătate a sec. XVII, cu precădere în vremea domniei lui Matei Basarab. Pentru a proteja orașul de pericolul invaziei tătare și otomane, Matei Basarab va cantona aici o armată de 15.000 de oameni.

Aidoma oricărui oraș medieval, orășenii, oamenii liberi, dețineau case, prăvălii și ogoare, sau stăpâneau sate. Principalele ocupații erau exploatarea și valorificarea bogățiilor bălții, în speță pescuitul, așa cum indică și sigiliul orașului, pe care este reprezentat un pește înconjurat de 4 stele.

Târgul de Floci este și orașul în care la 1558 s-a născut Mihai, fiul lui Pătrașcu cel Bun, care va fi supranumit Viteazul.


Locație: Situl se află la 5 km de Comuna Giurgeni, Ialomița, în apropierea locului unde râul Ialomița se varsă în Dunăre.

– Program: marți–sâmbătă 09.00–17.00, duminică 10.00–16.00, luni închis.
– Tarif intrare: 3 lei
– Din Slobozia, cu mașina personală, am făcut aproximativ 40min.

6 thoughts on “Orașul de Floci

  1. Pingback: Mănăstirea Plăviceni (Alunișul) – Țara cu Balauri

  2. Pingback: Mănăstirea Dealu – Țara cu Balauri

  3. Pingback: Mănăstirea Căluiu – Țara cu Balauri

  4. Pingback: Bătălia de la Șelimbăr – Țara cu Balauri

    1. Din Slobozia până la Orașul de Floci sunt aproximativ 40min. de mers cu mașina conform Google Maps. Și da, sunt porțiuni de drum în care trebuie să respecți limita de viteză, asta dacă nu vrei să riști o amendă.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s