• Cuvânt de început

Nu foarte departe de Municipiul Alexandria, pe partea stângă a drumului european E60 și în direcția ce duce spre comuna Vitănești, regăsim o mică pădure ferită de ochii lumii și care cu greu îți poate atrage atenția. În sufletul acestei păduri, Victor Antonescu, fost ministru al Justiției (2 octombrie 1934 – 1 februarie 1935) și ministru de Finanțe (1 februarie 1935 – 28 august 1936), cumpăra de la Grigore Nica, tatăl lui Constantin Noica, conacul în care s-a născut marele filosof.

• Familia Noica îşi are rădăcinile în Teleorman

În secolul trecut, numele Noica era cunoscut ca cel al unuia dintre cei mai mari moşieri ai judeţului, cu terenuri în Măgura, Nanov, Vităneşti. La Vităneşti, comună învecinată cu Alexandria, Grigore Noica, tatăl filosofului Constantin Noica, a ridicat primele elemente ale ansamblului arhitectural care mai poate fi văzut şi astăzi. Moşierul Grigore Noica, inginer agronom cu studii  în Germania, la Göttingen, senator liberal în anii 1900 a ridicat la Vităneşti conacul şi foişorul. Aici şi-a stabilit reşedinţa pentru o perioadă, alături de soţia sa Clemența Casassovici, şi aici a văzut pentru prima dată lumina zilei, la data de 12 iulie 1909, fiul său Constantin Noica.

Filosoful şi-a petrecut primii ani din viaţă în conacul de la Vităneşti, de unde se deschide o amplă privelişte a văii râului Teleormanului, îmbietoare spre meditaţie. Pe prispa casei, mama lui Noica, o fire meditativă şi melancolică, se adâncea în lecturi filosofice. Se spune că de la ea ar fi moştenit copilul Noica aplecarea spre filosofie.

După achiziționarea conacului și terenului din împrejurimi, soția lui Victor Antonescu, Eliza, ridică o capelă de dimensiuni mai mici dar asemănătoare cu cea de la Balcic construită de Regina Maria.

 Capela se numește sugestiv ‘Stella Maris’.

Intrare în curtea conacului, arată cam așa:

Iar vegetația parcă a început să pună stăpânire pe acest conac, la propriu:

Alte imagini, superbe în sinea lor, se pot vedea în slide-ul de mai jos:

• După mai bine de 2 ani (aprilie 2021), am revenit la conac. Situația este la fel.

Pe timp de primăvară, conacul este cu adevărat înghițit de vegetație. În primul rând, poarta principală a conacului oferă multă bătaie de cap atunci când vrei să treci de ea pentru că este înconjurată de tot felul de plante.

Apoi, de cum te apropii de conac, din nou ești nevoit să te lupți cu fauna și flora din jurul acestuia. Nu l-am vizitat la interior pentru că toate căile de acces erau bine închise și nici nu prea erau multe lucruri de văzut, atât cât am observat eu prin geamurile de termopan murdare. Plăcuța înfiptă în perete care menționează că aici s-a născut Constantin Noica este încă acolo.

La prima mea vizită, cealaltă construcție din apropierea conacului, cred că este un foișor, n-o vizitasem cu atenție. De data aceasta i-am făcut un mic tur, atât cât s-a putut, și trebuie să vă spun că priveliștea este una superbă de aici de sus pentru în fața ochilor tăi se întinde o mică pădure și valea râului Teleorman:

Poți urca destul de ușor până la acest nivel, cu toate că scările de acces sunt ușor șubrede și s-ar putea să-ți ofere ceva emoții. Dacă ești totuși atent, n-ar trebui să întâmpini mari probleme.

Din apropiere/exterior, foișorul este destul de impunător și masiv, încă și-a păstrat acoperișul original (cred), pare-mi-se că are și un fel de beci, oferă o imagine de ansamblu asupra unei zone pe care se află domeniul iar structura de bază a acestuia este posibil să mai facă față vremurile grele mulți ani de acum încolo. Nu știu cu exactitate când a fost construit, dar tind să cred că nu are mai mult de 100 de ani.

• Cuvânt de încheiere

Din păcate, cele două monumente (conacul și capela), cu toate că sunt foarte importante din punct de vedere cultural pentru județul Teleorman și implicit pentru România, astăzi (aprilie 2021) stau îngropate în bălării şi ferecate cu lacăte.

IMPORTANT: Ambele edificii se află curtea unei instituții private. În principiu nu se pot vizita, dar intrarea către aceste două obiective este larg deschisă și fără a avea vreun marcaj ce ar interzice acest lucru. Dacă doriți să le vizitați, recomandarea mea este să parcați mașina AICI iar apoi să mergeți pe jos până la poarta care duce spre domeniul conacului și care arată cam așa de pe E70:

• O filmare de la fața locului se poate vedea pe canalul meu de Youtube puțin mai jos:

---

• Locație: Vitănești, Teleorman;
• Articol publicat în iulie 2019;
• Fotografii realizate în februarie 2019 și aprilie 2021.

---

• Dacă doriți să-mi susțineți cauza iar împreună să punem bazele unei enciclopedii care să contribuie la descoperirea unor locații cu iz istoric mai puțin vizitate și recunoscute de publicul larg, o puteți face alegând una din opțiunile de mai jos.

1. Paypal | https://www.paypal.com/paypalme/laurentiucutaru sau click aici.
2. Transfer Revolut - Link | revolut.me/larrybalaur
3. Transfer Revolut - Cont IBAN | RO52BREL0005508978190100

---

---