Comuna Gostinari, județul Giurgiu.
Localitate tipic muntenească unde țăranul de rând își cultivă legumele în fața casei dar în același timp prea puțin îi pasă de timpul care zboară pe lângă el.
Aici, în urmă cu mai bine de două secole, o familie numeroasă de aromâni veniți tocmai din Pindul Macedoniei, se hotărăsc să ridice un ansamblu de monumente în apropiere râului Argesus (denumirea latină pentru râul Argeș din zilele noastre) și al afluentului acestuia, Sabar.
Marele vistiernic , Ștefan Bellu (1767-1833), pune temeliile un ansamblu istoric grandios și bine îndrădăcinat pe pământurile Gostinarilor ce cuprindea:
- Ruine conacului
- Biserica „Sf. Nicolae”
- Turn clopotniță
- Zid de incintă
Din cele enumarate mai sus, biserica, turnul clopotniță și zidurile de incintă sunt singurele ce pot fi încă vizitate.
După moarte lui Ștefan Bellu, fiul său, marele logofăt Alexandru Bellu (1796-1853), moștenește ansamblul respectiv și pământurile din zonă. În continuare, acesta lasă moștenirea pe mâna fiilor săi, Ștefan și Barbu, ultimul fiind și donatorul terenului pentru Cimitirul Bellu din București.
În prezent, curtea boierească de la Gostinari a ajuns într-o stare de degradare avansată. Lăsată în voia sorții încă de pe vremea lui Alexandru (1850-1921), urmașul lui Ștefan, care și-a mutat reședința la Urlați, în Prahova, curtea în sine cât și anexele acesteia nu reprezintă decât un adăpost pentru ciorile ce zboară din cracă în cracă. De asemenea, cimitirul satului a fost strămutat din mărginimea localității în mijlocul ansamblului boieresc.
Locație: Strada Mănăstirii, comuna Gostinari, județul Giurgiu.
– Tarif intrare: liber
– Programul de vizitare: 7/7, 24/24
– Din București, cu mașina personală, am făcut aproximativ 40min.
